Cel mai important centru de presă din Europa

Nu puteam să închei seria de posturi de la Strasbourg fără să povestesc puţin despre centrul de presă şi toate facilităţile care se pun la dispoziţia jurnaliştilor din lumea întreagă. Vorbim de singurul centru de presă din lume în care se folosesc 24 de limbi (cu tot cu irlandeza). Din punct de vedere al priorităţilor de comunicare, sunt alese „important issues for the daily lives of the citizens” (adică au prioritate lucrurile importante pentru viaţa cetăţenilor din Uniune).

Aşa cum v-am mai spus, Direcţia Generală de Comunicare din cadrul Parlamentului European e împărţită în trei direcţii:

– Relaţii cu publicul
– Audio-Vizual
– Relaţii cu presa

Numai în Direcţia de relaţii cu presa lucrează aproximativ 300 de funcţionari, dintre care 40 activează în zona de digital. Pare un număr mare, dar trebuie să vă gândiţi că sunt 28 de ţări membre, un „public ţintă” de mai bine de 500 de milioane de oameni dacă ne gândim că se comunică doar pentru statele membre. Să zicem că doar un sfert din ei au acces la internet, tot ajungem pe la 125 de milioane de oameni cu care trebuie să comunice echipa asta de 40 (inclusiv în social media).

Monitorizare

Departamentul de monitorizare încă îşi concentrează atenţia pe media tradiţională – TV, radio şi print, făcând o selecţie a celor mai importante publicaţii din statele membre şi alte câteva puteri mondiale. Am avut o discuţie întreagă despre monitorizarea presei online şi a blogurilor, iar concluzia a fost că multe dintre aceste publicaţii sunt prea efemere şi monitorizarea lor ar necesita nişte resurse extraordinar de mari.

Ca să înţelegeţi ce presupune acest proces de monitorizare: se alege un subiect (obligativitatea ITPului pentru motociclete în toate statele membre, de exemplu) şi se alcătuieşte un dosar cu toate apariţiile pe tema asta din toate statele membre (TV, radio, print şi o selecţie destul de mică de publicaţii online). Este făcută o analiză şi ştirile sunt impărţite în funcţie de sentiment (pozitiv, negativ, neutru). Se păstrează atât materialul brut (înregistrări audio, video, articole din reviste) cât şi note asupra acestor materiale alături de un raport general pe subiect. Şi totul se stochează digital pe un server, nu sunt sigur dacă există şi o versiune fizică.

Audio-Video

TVul şi radioul au tratament special la Parlamentul European. Pe lângă centrul de presă din fotografia de la începutul articolului, centru la care au acces toţi jurnaliştii şi care pune la dispoziţie calculatoare conectate la net şi transmisii live din plen sau de la conferinţele de presă, există şi o mulţime de studiouri pentru transmisii audio-video.

În imaginea de mai sus puteţi vedea unul dintre studiourile radio aflate lângă sala de plen a PE.  Foarte aproape mai sunt vreo 3 studiouri: unul pentru interviuri 1 to 1, unul pentru intrări la cadru foarte rapide (cred că flash interviu se cheamă) şi altul pentru emisiuni mai ample.

Pe lângă asta mai sunt vreo 2 studiouri video şi încă vreo 3 pentru radio, dacă am numărat corect. Cele două departamente au un centru de planificare, la care trebuie să mergeţi pentru a vă programa din timp slotul în care vreţi să vă întregistraţi emisiunea. Toate echipamentele sunt la locul lor, gata de înregistrare, totul poate fi folosit gratuit. Doar în cazul în care vreţi să transmiteţi prin satelit trebuie să cumpăraţi singuri drepturile (şi am înţeles că e destul de scump).

În rest se pun la dispoziţie orice fel de materiale filmate, toate intervenţiile atât în format video cât şi audio, fotografii, înregistrări de la conferinţe de presă. Trebuie doar să ceri acces la toate aceste materiale. Şi asta e problema, că activitatea mi s-a părut destul de slabă. Dar v-am explicat cum stă treaba, publicul din ţările care au intrat mai recent în UE nu e foarte interesat de ce se întâmplă în PE, fiecare ţară trimite jurnalişti doar atunci când e vreun raport care îi implică direct.

Au scris pe tema asta Pietricel şi Auraş.

Cu asta cred că am încheiat în mare parte ce aveam de povestit de la Strasbourg, dacă îmi mai aduc aminte de ceva revin. Aştept cu interes campania de comunicare pentru alegerile din 2014, am înţeles că va exista un site dedicat şi un singur spot TV care va fi difuzat în toate ţările membre, pentru a sugera unitatea.

Vizita la Strasbourg a fost posibilă la invitaţia biroului de informare a Parlamentului European şi a reprezentat prima din seria de vizite pe care reprezentanţii new media le vor face la Strasbourg.