Vecinul meu

Vecinul meu şi-a închiriat apartamentul unor studenţi homosexuali. Băieţii ăştia au început să facă showuri erotice prin casă fix în afara orelor de linişte. Uneori e gălăgie mare, dar nu îndeajuns de multă cât să deranjeze liniştea publică. Când începe programul de linişte se opresc şi reiau a doua zi.

Când au auzit ce fac băieţii ăia în apartamentul de lângă mine, o serie de activişti de la scările alăturate au venit să protesteze în faţa uşii. Într-o zi au blocat şi calea de acces în scara blocului ca să nu mai permită homosexualilor să intre în scară. Aşa sperau ei să oprească showurile erotice. Ba chiar l-au contactat şi pe proprietar şi i-au reproşat că e părtaş la degradarea morală a ţării în care trăim şi că e inadmisibil. Vecinul le-a transmis că el încasează bani pe chirie şi din punctul lui de vedere e ok ce fac băieţii ăia acolo, că e dreptul lor să aibă orice orientare sexuală vor, că homosexualitatea există de mult în România, că nu fac nimic în văzul lumii.

Atunci, activiştii s-au enervat şi au spart uşa, să intre peste homosexuali, să-şi facă ei singuri dreptate. Ştiu ei mai bine ce e pentru ţara asta şi nu putem să stăm cu mâinile în sân în timp ce toţi homosexualii fac showuri erotice. „Treziţi-vă oameni buni! Să luăm atitudine!”. Au venit nişte poliţişti să-i apere pe tinerii studenţi, care îşi vedeau de treabă pe proprietatea închiriată de ei, protestatarii pensionari de la scara 3 au sărit la bătaie! „Huuuuooooo! Joooooos! Protestăm paşnic! Ce contează că le-am spart uşa?”.

Temă de lucru: înlocuiţi homosexualii cu Pungeşti şi explicaţi-mi de ce sunt normale protestele astea degenerate.