În ultimele săptămâni s-a vorbit tot mai mult despre viralizarea informaţiilor false şi modul în care opinia publică poate fi manipulată prin intermediul social media. S-a spus chiar că alegerile din SUA au fost influenţate decisiv de ştirile false apărute pe Facebook. Ca urmare, Google şi Facebook au anunţat că vor împiedica promovarea sponsorizată a siteurilor care publică astfel de ştiri. Frecţie la picior de lemn! Până când nu vor pune un „verified” şi în fiecare link, astfel de ştiri se vor viraliza instant.
Oamenii sunt predispuşi să dea share unei chestii pe care deja o bănuiesc (Dragnea e reptilian, ne controlează Soroş, străinii ne fură locurile de muncă). Inevitabil, o astfel de ştire se poate viraliza extrem de uşor. Dar problema nu e doar la ştirile fake, ci şi la informaţiile greşite, declaraţiile nepotrivite şi alte tipuri de conţinut cu potenţial viral.
Primul exemplu e legat de Donald Trump şi tot ce s-a întâmplat în SUA cu anti-campania făcută lui Hillary Clinton pe baza unor ştiri false şi a declaraţiilor FBI. Degeaba au zis cei de la FBI după 2 zile că s-a înţeles greşit şi că nu vor începe o nouă anchetă, răul era deja făcut. De fapt, asta e cealaltă parte a monedei viralizării. Te bucuri de răspândirea rapidă a unor informaţii, însă chestia asta dăunează dacă lucrurile sunt greşite, asta pentru că rectificările nu primesc niciodată atâta atenţie.
Imediat după alegerile din Moldova a apărut filmuleţul ăsta. Evident, este fake, dar 8000 de shareuri şi 400k de vizualizări mai târziu, aud ieri o discuţie în supermarket: „Ai văzut ce beţiv e preşedintele Moldovei?”. Pentru că doar aia e informaţia care a ajuns, nimeni n-a mai citit comentariile, nimeni n-a văzut alte versiuni care să contrazică asta.
Alt caz asemănător e cu şeful diviziei de telecom de la Samsung România, care a dat-o în bară cu o declaraţie. De parcă nu era destulă agitaţie pentru agenţia lor de PR, a mai apărut şi această gherlă. Care s-a viralizat pe Facebook şi s-a transformat într-o criză mică. Am numărat eu vreo 100 de shares pe la oameni importanţi (jurnalişti, lideri de opinie). Cât a prins „rectificarea”? Vreo 16 share-uri, câteva din ele pe negativ.
În zilele noastre trebuie să fii de două ori mai atent la ceea ce spui, pentru că odată ce a plecat informaţia, nu mai ai niciun fel de control asupra ei. În urmă cu 10 ani era relativ simplu să dai rectificări în publicaţiile în care apăruseră astfel de informaţii greşite, acum e aproape imposibil. Iar oamenii oricum vor reţine doar ştirea iniţială.
Vremurile s-au schimbat, nu mai suntem în era lui „Dacă e la TV înseamnă că e adevărat”. Acum trăim în epoca lui „Dacă e viral, înseamnă că e adevărat„.
