Am descoperit brandul Donuterie la Sibiu astă-vară, însă dintr-un motiv care îmi scapă n-am reuşit să-mi iau nimic de la ei atunci. Cozile erau mari, iar eu eram la Sibiu pentru FITS, n-aveam timp de gogoşi. Am rămas cu pofta până în decembrie, când am ajuns iar la Sibiu, în mini-vacanţa de 1 decembrie. Cred că a fost prima oprire după checkin-ul la hotel.

Am vrut să iau 3 gogoşi, n-aveau cutii pentru 3 bucăţi, doar pentru 1 şi 6. Cutii care se plătesc, btw. O gogoaşă porneşte de la 3,5 lei şi poate ajunge pe la 5,5 lei. Nu e un preţ mic, dar nici nu prea contează când gogoaşa e foarte bună. Doar că astea nu sunt. Pe o scară de la Gogoaşa înfuriată la Dunkin’ Donuts probabil că Donuterie e mai aproape de primul brand. Cu alte cuvinte, gogoşile sunt ambalate frumos, arată apetisant, dar cam atât. Gustul gogoaşei în sine este absolut banal. Cele pe care le vinde Mega Image sunt de 5 ori mai bune (şi mult mai ieftine). 

Practic, toată şmecheria e în topping, care poate fi cu kinder bueno, oreo, cheesecake sau alte chestii mai puţin obişnuite pentru gogoşi. Însă odată ce treci de topping, toate sunt la fel, gogoaşa în sine nu e decât un pretext pentru topping. Ar putea foarte bine să pună şi nişte chifle mici. Le găsiţi aici pe toate (e siteul de comenzi din Sibiu). 

Nu vreau să vă fac poftă, dar ia uitaţi ce are Dunkin’ Donuts în Austria, sau chiar şi în Bulgaria. O mulţime de sortimente, cu tipuri diferite de gogoaşă, gusturi diferite, graduri diferite de pufo…şenie(?) etc. Mi le aduc aminte şi acum, chiar dacă au trecut vreo 20 de ani de când n-am mai mâncat o gogoaşă de la ei. Am mai abordat subiectul acum câţiva ani, între timp DD s-a mai extins în Europa. Nu ne rămâne decât să sperăm că ajung şi în România din nou.

Dacă vreţi să încercaţi gogoşile de la Donuterie, găsiţi şi în Bucureşti, în SunPlaza.