Corectitudinea politică ne ţine pe loc

Un gigel, ex-jurnalist semi-cunoscut se duce şi-l trollează pe Dan Voiculescu la ceva lansare de carte din cadrul Gaudeamus. Şi în loc să ne vedem de protest sau de lucruri la fel de bune, de 2 zile încoace ne certăm pe Facebook dacă a fost sau nu OK ce-a făcut ăla. S-au consumat giga întregi de net pe comentarii despre această problemă, iar argumentul principal al criticilor lui Mălin Bot e că nu putem să ne coborâm la nivelul „ălora”, pentru că altfel nu suntem cu nimic mai buni decât „ei”. 

Din păcate, o astfel de atitudine politically correct ne ţine pe loc de ani întregi. Modul ăsta stupid în care vedem cum unii ne fură din casă, iar noi facem consiliu de familie şi începem să dezbatem dacă e OK sau nu să tragem cu puşca în ei sau să chemăm poliţia. 

Lupta asta este şi va fi inegală pentru că pe de-o parte sunt nişte hoţi care trag cu un scop mai mult sau mai puţin comun – furtul banului public, combinaţia – iar de cealaltă parte sunt nişte alţi oameni care nu vor să se coboare la un anumit nivel, vor să facă totul cu mâinile curate. Asta e o utopie, pur şi simplu nu poţi să câştigi în felul ăsta, se şi vede de mai bine de 25 de ani.

Eu nu cred că trebuie să ne demonstrăm superioritatea în niciun fel, pentru că acest „noi”, aşa cum îl înţeleg eu, nu trebuie să fie mâna de oameni cinstiţi şi cu simpatii vest-europene care ies în stradă. Masa asta critică de mici afacerişti şi corporatişti destupaţi la cap nu va fi niciodată suficient de mare pentru a mişca ceva în ţara asta. 

Vestea bună e că nici „ei” nu sunt 4 milioane de hoţi, sau câţi naiba au votat PSD şi ALDE. Nu, vorbim tot de vreo 100.000 de hoţi mai mari şi mai mici, şefi şi şefuleţi de consilii judeţene, sindicalişti, profesori universitari şi doctori şpăgari, parlamentari şi acoliţi. Cam tot atâţia câţi sunt şi oamenii OK, care s-au strâns în piaţă în zilele alea de vârf din februarie.

Aşa că discuţia trebuie să se ducă spre „stânga” şi „dreapta”, spre „naţionalişti” şi „europeni”. Spre dezvoltare sau asistaţi. Sigur, dacă începem să ne dăm seama că unii dintre „noi” sunt stângişti, o să ne pierdem în detalii mai rău ca USRul, aşa că important ar fi să avem cu toţii acelaşi obiectiv pentru următorii 5 ani. Ideea este să rupem din electoratul legat direct de PSD, din rândul celor care ar trebui să fie de dreapta dar n-au fost convinşi de niciun partid. Iar la o masă aşa mare de oameni (vorbim de cel puţin 4-5 milioane de oameni care mai degrabă simpatizează cu dreapta), apar tot felul de personaje care folosesc aceleaşi tactici josnice. Sunt Mircea Bazii şi Mihai Gâzii noştri, pe care trebuie să-i acceptăm, pentru că scopul nu e să fim mai buni decât „ăilalţi”, ci să ne fie mai bine. 

Foto via Alex Mihăileanu