Category

Politics

Fondurile europene nu sunt bune pentru hoţi

0

Probabil că aţi văzut deja ştirea legată de bugetul pentru co-finanţările fondurilor europene, buget care s-a terminat după primele 3 luni ale anului. Sistemul european e destul de simplu, dai tu nişte bani, apoi mai oferă Uniunea restul de 70-80-90% şi îţi faci proiectul. Dar e important să ai şi tu o sumă minimă cu care să începi treaba. Statul român dădea sumele astea, doar că acum s-au terminat.

De ce s-au terminat? Fie guvernul Cioloş a pregătit super multe proiecte, care la început de an au devorat tot bugetul, fie s-a tăiat din buget masiv. Aş miza pe varianta a doua.

Citeste mai mult

Să recunoaştem: experimentul USR e un eşec

9

Au trecut mai bine de 2 luni de la intrarea USR în Parlament şi cred că putem spune răspicat că experimentul este unul parţial eşuat. O să vă explic mai jos de ce e parţial şi nu total şi ce-am putea face pe viitor.

În primul rând, plecarea lui Nicuşor Dan din Consiliul General al Primăriei a destabilizat lucrurile pe acolo, a dat mai multă putere PSD-ului şi a lipsit bucureştenii de un om care se mai pricepea cât de cât la treburile Capitalei, care putea să miroasă nişte nereguli pe acolo. În schimb Nicuşor Dan a devenit parlamentar şi nu s-a remarcat cu absolut nimic, poate doar cu acea bâlbă destul de penibilă.

Citeste mai mult

Periodic E05: Presă

0

Keeps getting better and better.

#neamsăturat: Ce urmează?

1

200.000 de oameni în Piaţa Victoriei duminică seară. Fără marşuri, că poza de mai sus e cel mai puternic baros în mustaţa lui Dragnea.

S-a atins vârful, de aici încoace lucrurile se vor mai calma, de-asta e important să rămână “măcar” 60-70.000 + câteva mii prin ţară în zilele următoare, să nu creadă băieţii că s-a terminat.

Cifrele reale sunt mult mai mari, cel puţin în Bucureşti. Fiind o chestie spontană, e un flux continuu de oameni, foarte mulţi pleacă, alţii le iau locul. La 9-10 sunt vârfurile, dar per total cred că 4-500.000 de bucureşteni au ieşit zilele astea în stradă.

E o mulţime eterogenă şi nu cred că se aştepta nimeni la altceva. Unii care vor să facă zgomot, alţii care urăsc vuvuzelele, unii care vor să se plimbe, alţii care vor să stea pe loc. Demisia! Anticipate! Să vină Regele! etc. Disensiunile astea se vor acutiza. Momentan mulţimea se hrăneşte cu cifre: “suntem 100.000!”, “120!”, “140, a zis Digi!” etc. Chestia asta produce un vibe care te face să uiţi ce te deranjează, dar vibeul o să treacă. 

Citeste mai mult

Nu ştiam cum se ajunge aici

1

În urmă cu 2-3 ani mă uitam la tot felul de relatări de la protestele Gezi (unde au ieşit câteva milioane de turci), mă uitam la ce se întâmplă în Ungaria cu Orban şi nu înţelegeam cum poţi să ajungi într-o situaţie atât de nasoală ca ţară. Cum dai ţara pe mâna unuia care e atât de dezaxat, care pur şi simplu e imun la protestele a sute de mii de oameni?

Nu-l vezi în campania electorală? Nu te mobilizezi să-l ţii departe de putere? Chiar atât de tâmpiţi sunt turcii şi ungurii? De ce n-au făcut nimic încă de la primele semne ale abuzurilor?

Câţiva ani mai târziu m-am trezit în aceeaşi situaţie. Momentan e un joc al nervilor în care contează cine clipeşte primul. Numai că nimeni nu ştie dacă Dragnea joacă la cacealma sau pur şi simplu e imun la ce se întâmplă în stradă. Toate părerile analiştilor (Guran, Turturică, CTP etc.) sunt contradictorii de la o zi la alta. Aşa cum am mai spus-o, toţi se dau cu părerea, dar adevărul e că nimeni n-are habar ce pregăteşte Teleor-Man.

Citeste mai mult

Să înţelegem povestea cu huliganii

5

În urmă cu câţiva ani mergeam destul de des pe stadion, de cele mai multe ori la peluză, aşa că mi-am făcut prieteni în rândul băieţilor de galerie. În primul rând trebuie să ştiţi că nu toate galeriile sunt formate din tâmpiţi care atacă jandarmi, ci fiecare galerie e împărţită în mai multe “brigade” sau “facţiuni”. Unele sunt de-alea pline de tâmpiţi şi vor să se bată cu oricine, altele au ca scop să facă nişte coregrafii spectaculoase şi trag de ceilalţi să contribuie şi ei. Înaintea unui meci important de fotbal povestea era cam aşa: grupurile violente se ascundeau pe lângă stadionul din Ghencea şi îşi făceau planul cum să se bată cu jandarmii, celelalte pregăteau coregrafii.

Vorbim despre nişte tineri care au un apetit ridicat pentru violenţă, nu sunt neapărat din familii sărace, pur şi simplu au o dependenţă de adrenalină în combinaţie cu alcool. Fiecare pumn dat în capul unui jandarm e un motiv de laudă, fiecare “bulan” luat pe spate e pretext pentru o răzbunare viitoare. Dacă au altercaţii fără să fie băgaţi în dubă se declară fericiţi. Cam ăştia sunt oamenii care au pornit incidentele din piaţă. Au apărut tot felul de poveşti despre Negoiţă care le-ar fi dat bani, sincer să fiu nu cred că se pune aşa problema. Ei se bat cu bucurie şi pe gratis.

Dar să vedem cine ar putea fi responsabil pentru situaţia asta. Aseară s-a jucat un meci de handbal între Dinamo Bucureşti şi Steaua Bucureşti. Aşa cum ştiţi, Dinamo este clubul sportiv al Ministerului de Interne. Jandarmeria trebuie să asigure pază la toate meciurile cu risc ridicat de altercaţii, aşa cum sunt cele între Dinamo şi Steaua. În mod normal, date fiind protestele din ultimele zile, Jandarmeria ar fi trebuit să blocheze disputarea acestui meci. Aveau şi pârghiile organizatorice, că doar e clubul lor, putea face cineva o cerere de amânare a meciului. 

Îmi pare rău s-o spun, dar conducerea Jandarmeriei este complice la scandalul de ieri. Ştiau că 3-400 de suporteri din nucleul dur al galeriilor unor echipe vor veni la un meci cu grad ridicat de risc (care se desfăşura la 2 paşi de Piaţa Victoriei), n-au împiedicat desfăşurarea meciului, au permis organizarea huliganilor (care au avut timp să se şi îmbete, aşa cum fac de obicei), apoi au intervenit extrem de lent. Cred că ar trebui să terminăm prostiile astea cu huliganii plătiţi, Negoiţă n-ar da bani nici dacă i-ar spune cineva că poate Dinamo să câştige campionatul în felul ăsta.

Să ne explice Jandarmeria de ce s-a disputat meciul respectiv cu grad ridicat de risc, dacă tot se ştia că pot apărea probleme. Şi apoi promit că nu mai avem #altăîntrebare.

Foto via

Ne-au făcut

0

Duminică seară am ieşit la protest fără mari speranţe. Au fost zeci de mii de oameni despre care s-a spus că au protestat paşnic. Senzaţia de la momentul ăla a fost că erau resemnaţi, nu paşnici. 

Însă ce-au făcut aseară mă face să fiu tot mai sigur că plecarea lui Ponta după #colectiv n-a avut nicio legătură cu protestele. 100.000 de oameni au ieşit în stradă ca să arate că nu pot fi furaţi, că suntem cu ochii pe ei. Nimeni nu se aştepta, însă, la o tâlhărie. Fix asta e diferenţa, hoţul măcar “te face” pe la spate, când nu eşti atent, tâlharul pur şi simplu îţi pune cuţitul la gât. Ei ne-au pus ordonanţa pe masă. 

Tot ce mai sper e ca sute de mii de oameni să iasă în stradă în toată ţara şi să protesteze paşnic. Mi-aş dori nu degenereze lucrurile, dar e puţin probabil, piaţa e tot mai furioasă. Ne vedem la Guvern!

Politica nu e scopul, viaţa mai bună este

0

Ultimele zile m-au obosit peste măsură, şi nu doar din cauza perioadei extrem de aglomerate prin care trec. Mi se pare că ritmul în care se petrec lucrurile şi zgomotul din social media ar putea să doboare şi cel mai zen om de pe Terra. Toată lumea vorbeşte exclusiv despre ce se întâmplă pe scena politică, fiecare are câte o părere, toţi ştiu ce urmează pentru PSD, Dragnea, Klaus şi compania.

Toţi au văzut o scenă emoţionantă la proteste, toţi s-au indignat la declaraţii ale RTV. Este un exces de opinie cum n-a mai fost de mult, mai ceva ca la alegeri. Nu trec 10 minute fără să mai identificăm un gherţoi pesedist care să fi declarat vreo tâmpenie şi să ne revoltăm corespunzător.

Citeste mai mult

Ne trebuie un plan

3

N-am ajuns în seara asta la protestul din Piaţa Universităţii din motive de sănătate, dar intenţionez să merg în zilele următoare. Cu toate astea, sunt convins că nu e o soluţie pe termen lung. Şi nu pentru că ar chema cineva minerii din nou (foarte bună observaţia cuiva de pe Facebook: nici nu prea mai există mineri), ci pentru că un astfel de exerciţiu democratic în proporţii mici ajunge să devină banal. Şi nu ne permitem să diluăm ideea de protest în stradă.

Cred că mai util ar fi să ne concentrăm eforturile pe câteva obiective cheie, fiecare cu gradul lui de importanţă.

  1. Coagularea societăţii civile într-o voce comună – S-au tot ridicat în ultimii ani multe asociaţii şi ONGuri care urmăresc şi taxează diferite derapaje, dar fără puţină organizare nu sunt şanse prea bune de schimbare. Eventual totul să se concentreze în spatele lui Dacian Cioloş sau a unei alte figuri puternice (Vlad Alexandrescu poate?).
  2. Închiderea România TV – Teoretic, odată ce Ghiţă va fi prins, ar trebui să se taie din fondurile de acolo, dar nu-mi fac speranţe că vor închide şandramaua doar din cauza asta. De-asta avem nevoie de un CNA foarte puternic, ceea ce momentan nu e cazul. Închiderea rapidă a RTV e o miză pentru că deja nu mai vorbim despre libertatea presei, de “discurs părtinitor”, ci de aberaţii spuse live. Suntem la un pas de burtiere precum: “Johannis a intrat într-o maternitate şi a început să omoare bebeluşi”. Cam atât de gogonate sunt minciunile de acolo. Cu cât se închide mai repede, cu atât e un semnal şi pentru celelalte televiziuni care publică mizerii non-stop. Degeaba ni se flutură pe la nas victoria PSD dacă sute de mii de oameni au fost otrăviţi cu informaţii false. 
  3. Stabilirea unor priorităţi reale – Sigur, povestea cu amnistierea ar fi o lovitură mare dată Justiţiei, dar mie mi se pare mai grav ce s-a întâmplat în Educaţie şi Sănătate, cu directorii de şcoli şi combinaţiile din spitale. Cu sau fără legea amnistierii, cu sau fără Dragnea în puşcărie, Sistemul continuă să trăiască. Justiţia este extrem de importantă, dar mă tem că e o bătălie pierdută. Aşa că e mai bine să ne concentrăm pe chestiile cu adevărat utile precum demascarea cazurilor gen Secureanu decât să rămânem fixaţi pe problema aia. Trebuie să admit că sunt destul de pesimist şi parcă văd că în scurt timp tot vor da legea respectivă, când n-o să mai poată participa Preşedintele la şedinţele Guvernului.

Codul portocaliu e o perdea de fum

3

Şcoli închise, panică, comandament de acţiune, declaraţii pe bandă rulantă şi, cel mai important, demiteri. Pentru electoratul PSD doamna Firea e un om de acţiune, care taxează la sânge greşelile. Frig în saloane? Să plece directorul Spitalului Colentina. Nu merge un troleibuz? Să schimbăm conducerea RATB! S-a furat un om de zăpadă? Poliţia Capitalei poate fi următoarea pe listă.

În timpul ăsta, oamenii normali stau şi se miră ce-i cu codul ăsta portocaliu, că am avut zeci de ierni mai nasoale. Păi da, dar dacă e stare de urgenţă e mai uşor să tragi oamenii la răspundere. Că tot se întreabă lumea de ce n-a făcut Firea mare lucru în 6 luni. Până acum duamna Firea a fost nevoită să facă ciocul mic ca să treacă şi Parlamentarele. Ei bine, abia de-acum începe treaba. 

Codul portocaliu de ninsoare şi ger n-a reprezentat decât o perdea de fum menită să ascundă nişte schimbări de cadre. Dacă n-aveam cod portocaliu cum mai puteau fi demişi atâţia oameni? Sub ce pretext? 

În timpul ăsta mica opoziţie de pe Facebook încearcă să explice şi să anticipeze mutările lui Dragnea şi ale prăduitorilor săi. Adevărul e că habar n-avem ce ne pregăteşte gaşca de penali din PSD. Şi momentan trebuie să fim cu ochii în foarte multe părţi, nu se ştie în ce buzunar bagă mâna băieţii.