Category

Politics

Păzea, iese milionul!

0

Consiliul de criză al PSD s-a întrunit ieri pentru a stabili următorii paşi. E corect spus “de criză”, pentru că asta traversează partidul de la putere în momentul ăsta. Partenerii externi îi critică cât se poate de direct, în ţară au proteste, banii s-au cam terminat, iar ei tot n-au rezolvat-o cu legile justiţiei. În plus, se aşteaptă la proteste masive, dacă vor reuşi să ducă la capăt ceea ce au plănuit pentru săptămâna asta. 

Impresia mea e că se acţionează haotic, fiecare ajută după cum îl taie capul. Firea a făcut pe genunchi un târg ca să blocheze Piaţa Victoriei, acum a venit rândul unei idei mai vechi, lansate de Codrin Ştefănescu: contra-manifestaţiile. Nu e suficient că s-au umplut de penibil când i-au protestat lui Iohannis la poartă cu câteva sute de bătrâni ramoliţi, acum mai încearcă o dată să scoată milionul de alegători. 

Citeste tot articolul

Nişte întrebări

1

Americanii au dat un comunicat echivalent cu ridicarea unui dos de palmă ce e gata să pornească spre obrazul României paralele în care trăiesc Dragnea şi Tăriceanu.

De aproape 24 de ore toată lumea se străduieşte să explice mai bine cât de periculos e jocul ăsta pe sârmă al penalilor de la putere. CTP opinează vreo 20+ de minute, editorialele curg, lumea se agită. Coana Firea blochează Piaţa Victoriei cu un târg de Crăciun, de parcă ne-am fi transformat în Viena peste noapte. În zgomotul ăsta mediatic mă opresc şi încep să-mi pun nişte întrebări.

Dacă noi suntem aici, şi conflictul e aici, şi americanii au intervenit şi ei, deci e super groasă treaba, unde e Iohannis? Măcar să ne zică şi el că asistă cu îngrijorare, ca să ne mai liniştească puţin îngrijorarea lui.

Unde e Nicuşor Dan, cel care lupta împotriva sistemului, nu pentru clădirea unui partid pe care să-l păstorească?

Unde sunt toţi wannabes politicieni, gen Monica Macovei?

De ce tac atât de mulţi oameni care ar putea să vorbească? De ce nu iau atitudine mai mulţi dintre cei care ar putea să pună presiune pe infractorii ăştia? Tăcerea lor nu face decât să bagatelizeze protestele celorlalţi oameni, să întărească ideea de minoritate nemulţumită.

Ah, și nu m-aş baza pe o trădare din interior a pesediştilor, în momentul ăsta noi suntem singura noastră scăpare.

În cel mai rău caz mai avem de așteptat 3 ani cu ei la putere, măcar să fim pregătiţi pentru următoarele alegeri. Bine, în cel mai rău caz nu vor mai exista alegeri peste 3 ani.

Corectitudinea politică ne ţine pe loc

2

Un gigel, ex-jurnalist semi-cunoscut se duce şi-l trollează pe Dan Voiculescu la ceva lansare de carte din cadrul Gaudeamus. Şi în loc să ne vedem de protest sau de lucruri la fel de bune, de 2 zile încoace ne certăm pe Facebook dacă a fost sau nu OK ce-a făcut ăla. S-au consumat giga întregi de net pe comentarii despre această problemă, iar argumentul principal al criticilor lui Mălin Bot e că nu putem să ne coborâm la nivelul “ălora”, pentru că altfel nu suntem cu nimic mai buni decât “ei”. 

Din păcate, o astfel de atitudine politically correct ne ţine pe loc de ani întregi. Modul ăsta stupid în care vedem cum unii ne fură din casă, iar noi facem consiliu de familie şi începem să dezbatem dacă e OK sau nu să tragem cu puşca în ei sau să chemăm poliţia. 

Citeste tot articolul

Adrian Năstase e supi

3

Pentru că a trecut ceva timp de când a fost eliberat condiţionat, Adrian Năstase a început să prindă glas şi îl atacă pe Radu Banciu pe blogul lui, făcându-l în toate felurile, practic, cu un tupeu pe care n-ar trebui să-l aibă nici urmaşii urmaşilor lui în vecii vecilor.

Ce îl deranjează pe fostul premier e că oameni ca Banciu îşi mai amintesc de el din când în când şi îl pisează amintindu-i că a fost condamnat de mai multe instanţe, că i s-au contopit mai multe pedepse din diverse dosare şi că trebuia să facă 4 ani şi jumătate din închisoare din care a executat cam o treime.

Iar problema reală e că Adrian Năstase şi alţii ca el încă mai au un loc bine privit în societatea românească. A trecut suficient timp, omul a reînceput să fie salutat politicos la magazin, probabil că unii nostalgici l-au şi solicitat de câteva ori pentru poze, a fost tratat cu ospitalitate peste tot pe unde a mers, aşa că trăieşte cu impresia că totul s-a uitat, s-a trecut cu vederea şi el şi-a plătit greşelile.

Citeste tot articolul

Cum s-a ajuns la bătaie?

1

Probabil că aţi văzut deja scandalul legat de bătaia dintre Mirel Palada şi Mihai Goţiu. E un derapaj grav, care sper că va fi taxat cum trebuie de societate, de jurnalişti şi, nu în ultimul rând, de instanţă. Normal ar fi ca Mirel Palada să dispară din viaţa publică şi din politică.

Însă explicaţia acestei bătăi aplicate de Palada mi se pare mult mai interesantă. Cred că până acum n-au existat astfel de episoade pentru că fie cei care se certau simulau încrâncenarea foarte bine, fie pentru că adversarii mai serioşi puteau fi prinşi cu ceva şi strânşi cu uşa până când renunţau la avântul democratic. Alţii primeau o funcţie mai mare, o casă, o maşină, o sursă de venit, cert e că tăceau.

Ei bine, de 9 luni de zile câţiva oameni din USR nu tac şi nu poţi fi convinşi sau constrânşi să tacă. Scriu pe Facebook, vorbesc la TV, dau declaraţii, atacă. E o opoziţie anemică şi cam şchioapă, dar reală, înverşunată. Ceea ce cred că am văzut în studiourile B1TV e semnul exasperării. Efectiv oamenii din PSD nu ştiu ce să mai facă încât să dispară ghimpele ăsta din coasta lor, ciotul ăsta care poate deveni periculos dacă îl aduce pe Cioloş în partid sau în vreo alianţă. Probabil că au încercat cu ameninţări, cu ironii, cu mită, însă nimic nu se schimbă. Singura soluţie a fost politica pumnului în gură. La propriu.

Sistemul parlamentar s-ar putea dovedi inutil în viitor

19

Tot reflectând asupra situaţiei deplorabile în care se află politica românească am realizat că în viitor am putea renunţa de tot la ideea de Parlament fără să avem vreo problemă din cauza asta. 

Să ne gândim puţin: la origini, parlamentarii erau nişte reprezentanţi ai poporului. Nişte oameni care se presupunea că ştiu mai bine decât noi ce decizii trebuie să ia pentru binele celor pe care îi reprezintă. Şi în acelaşi timp nişte oameni care erau mandataţi să ia decizia pentru că nu se putea face adunare naţională sau referendum pentru fiecare problemă. Un referendum costă mulţi bani durează, e o întreagă procedură. Asta în momentul de faţă. Dar ce se va întâmpla când costurile vor ajunge să fie infime? Când se vor putea strânge astfel de date doar din câteva clickuri?

Citeste tot articolul

Ăsta e momentul

0

Se strâng semnături pentru un referendum local privind demiterea Gabrielei Firea de la Primăria Capitalei. Practic, ăsta e momentul în care vom vedea exact câţi oameni se plâng degeaba în Bucureşti şi câţi sunt dispuşi să facă ceva pentru asta. Dacă la alegeri n-au ieşit pentru că “nu aveau cu cine”, măcar la strângerea asta de semnături să iasă.

Doamna Firea a devenit primar cu 246.553 de voturi. Dacă simplificăm puţin lucrurile putem spune că un sector a stabilit primarul pentru toate cele şase sectoare. Sunt 1,8 milioane de bucureşteni pe listele electorale, e nevoie de 465.000 de semnături. Nu e imposibil. 

Momentan puteţi semna la Piaţa Unirii, pe colţul cu magazinul, aproape de H&M. Dar puteţi şi să descărcaţi formularele şi să strângeţi mai multe semnături pe care apoi să le predaţi oamenilor care se ocupă cu asta. Sper din tot sufletul ca la momentul la care se va trage linie să fie măcar o semnătură peste numărul de voturi ale doamnei Pandele.

Fondurile europene nu sunt bune pentru hoţi

0

Probabil că aţi văzut deja ştirea legată de bugetul pentru co-finanţările fondurilor europene, buget care s-a terminat după primele 3 luni ale anului. Sistemul european e destul de simplu, dai tu nişte bani, apoi mai oferă Uniunea restul de 70-80-90% şi îţi faci proiectul. Dar e important să ai şi tu o sumă minimă cu care să începi treaba. Statul român dădea sumele astea, doar că acum s-au terminat.

De ce s-au terminat? Fie guvernul Cioloş a pregătit super multe proiecte, care la început de an au devorat tot bugetul, fie s-a tăiat din buget masiv. Aş miza pe varianta a doua.

Citeste tot articolul

Să recunoaştem: experimentul USR e un eşec

9

Au trecut mai bine de 2 luni de la intrarea USR în Parlament şi cred că putem spune răspicat că experimentul este unul parţial eşuat. O să vă explic mai jos de ce e parţial şi nu total şi ce-am putea face pe viitor.

În primul rând, plecarea lui Nicuşor Dan din Consiliul General al Primăriei a destabilizat lucrurile pe acolo, a dat mai multă putere PSD-ului şi a lipsit bucureştenii de un om care se mai pricepea cât de cât la treburile Capitalei, care putea să miroasă nişte nereguli pe acolo. În schimb Nicuşor Dan a devenit parlamentar şi nu s-a remarcat cu absolut nimic, poate doar cu acea bâlbă destul de penibilă.

Citeste tot articolul

Periodic E05: Presă

0

Keeps getting better and better.