in All Sports

Anglia e în faţa celei mai mari performaţe din 1990 încoace

Astăzi englezii vor juca finala mică de la Cupa Mondială, cea mai mare performanţă a lor din 1990 încoace. Atunci au pierdut împotriva Italiei, acum sper să bată Belgia şi să urce pe podium. Ar fi a doua performanţă a lor, după Cupa câştigată în 1966, pe teren propriu.

Eu unul n-am avut aşteptări foarte mari de la această generaţie a Angliei, nu e niciun jucător care să-mi placă în mod deosebit (nici măcar Henderson, care e căpitanul lui Liverpool). Bănuiam că vor trece de grupe, dar cam atât. Tot parcursul ulterior a fost bonus, ajutat şi de culoarul destul de favorabil. Mi se pare remarcabil ce a reuşit să facă Southgate cu o echipă super tânără, în care mulţi jucători au între 23 şi 25 de ani.

Dacă ne uităm ceva mai atent şi comparăm cu generaţiile precedente ale englezilor, o să ne dăm seama de ce a reuşit această echipă mai puţin talentată decât predecesoarele ei. Să nu ne ferim să spunem asta, Lingard, Rashford, Sterling şi Kane sunt nişte tineri talentaţi, dar nu se compară cu Lampard, Gerrard, Scholes şi Rooney. Din generaţia actuală probabil că doar Kane poate deveni o legendă a fotbalului britanic.

Italia 1990

Echipa-tip care a reuşit acel loc 4 în Italia e cea de mai jos. Aş zice că Gascoigne, Gary Lineker şi Joey Barnes au fost ceea ce poate fi numit acum top class. 

 

În 1994 Anglia nu s-a calificat la mondiale, fiind lăsată acasă de Olanda şi Norvegia. 

Euro 1996

2 ani mai târziu, echipa Angliei care juca semifinale la Euro îi avea în primul 11 pe Gareth Southgate (actualul selecţioner al echipei), Paul Gascoigne, Paul Ince, Alan Shearer şi Teddy Sherringham, plus David Seaman în poartă. 

Franţa 1998

În ’98 englezii deja îi aveau pe Gary Neville, Sol Campbell, Paul Scholes, Owen şi Beckham în echipă. N-au reuşit decât optimi, fiind eliminaţi de Argentina la penalty-uri.

Japonia & Coreea de Sud 2002

4 ani mai târziu, Anglia avea o echipă destul de puternică, cu Scholes, Beckham, Owen şi Heskey, plus o linie defensivă experimentată. S-au oprit în sferturi, cu Brazilia (care a şi câştigat turneul).

Germania 2006

Generaţia din 2006 cred că a fost cea de la care englezii au avut cele mai mari aşteptări. Owen, Rooney, Joe Cole, Lampard, Gerrard, Beckham, plus John Terry lângă Rio Ferdinand. Singura verigă slabă a fost postul de portar, ocupat de Paul Robinson. Tot în sferturi au ieşit englezii, la penalty-uri contra Portugaliei. Au ratat Lampard, Gerrard şi Carragher (care intrase fix ca să bată penalty-uri, în minutul 119).

Africa de Sud 2010

În 2010 a revenit în poartă David James, care avea 39 de ani şi juca la Portsmouth. Atât de rău au stat englezii la capitolul ăla. Au continuat încercările de a-i juca pe Lampard şi Gerrard în aceeaşi echipă, cormoranul fiind trecut în bandă în câteva meciuri, unde se potrivea ca nuca în perete. Au reuşit un egal cu USA şi un 0-0 cu Algeria, aşa că s-au calificat de pe locul 2 în grupă (după USA). Aşa că i-au rezolvat nemţii din optimi.

Brazilia 2014

Altă generaţie cu mult potenţial, în care mixul de tineri şi jucători experimentaţi a dus la un fiasco total. A treia oară în istorie când Anglia n-a trecut de grupe, plecând acasă cu Italia cu tot. Costa Rica şi Uruguay s-au calificat din grupa respectivă. 

Overall, englezii au avut generaţii mult mai talentate decât cea actuală, cu jucători care reuşeau să facă diferenţa la echipele de club. Din păcate, niciun antrenor n-a reuşit să formeze o echipă în adevăratul sens al cuvântului. Până la Southgate. Peste 4 ani Anglia va fi mult mai experimentată şi cred că va putea ataca trofeul din Qatar. Mai ales că turneul se va desfăşura iarna, când jucătorii ar trebui să fie mult mai odihniţi.

LE: pentru posteritate şi Rusia 2018

3 comentarii. Leave new

  • Trebuia sa pui si echipa facuta de Southgate, pt posteritate.
    Nu stiu ce sa zic despre Southgate si echipa formata de el. Ce e clar pt mine e ca multi dintre acesti jucatori au o “foame” mai mare decat jucatorii de care spui tu si in acelasi timp nu mai au aroganta aia specifica englezilor/echipelor mari (ca o sa castige fara sa depuna efort). Multi dintre ei au trebuit sa lupte pt a fi titulari la echipele de club, iar din spate vin alti jucatori care isi dau seama ca e mai bine sa joace la o echipa din campionship sau din alta tara (ceva inimaginabil acum 20 de ani) decat sa fie rezerva de lux.
    Cel mai bun exemplu pt mine e Lingard. Un jucator care nu pare foarte talentat (si care imi este total antipatic) dar care a reusit de multe ori sezonul asta sa ii ia fata lui Martial (un jucator teoretic mult mai talentat), iar la nationala lui Rashford.
    Un alt exemplu e Sterling, care a trait in conditii f grele pana la contractul cu Liverpool (?!).

    Răspunde
  • Gata, am adăugat şi Rusia 2018 🙂

    Adevărul e că sunt doar vreo două „vedete” care oricum nu mi se pare că au jucat mare lucru. Mă refer la Sterling şi Dele Ali. În rest sunt jucători muncitori, plus Kane care e super eficient, dar nu are atitudinea aia de vedetă.

    Sterling nu-mi place, mi se pare că are o atitudine greşită, al luat-o razna încă din sezonul 2014-2015, înainte să se transfere de la Liverpool, când a rămas responsabilitatea mai mare pe el.

    Overall cred că vor reuşi un rezultat bun la Euro 2020, poate şi la următoarea Cupă Mondială.

    Răspunde
  • Esti foarte optimist! Pe mine Anglia nu m-a impresionat la acest mondial. Este o echipa pragmatica si destul de eficienta, dar a clacat in fata adversarilor mai seriosi. In grupe a castigat cu Tunisia si Panama, a pierdut insa cu Belgia. S-a spus ca au facut-o intentionat, pentru a evita traseul cu Brazilia. Au remizat apoi cu o Columbie fara James Rodriguez si au castigat la penalty-uri la o editie unde echipele non-europene, s-au facut de ras, cu exceptia Uruguay-ului. Dupa asta a depasit o echipa a Suediei mediocra pe care daca noi romanii o intalneam in 1994 in America, o bateam s o ascultam cu urechea (formula asta, nu aia care ne-a scos cu Brolin, Dahlin, Ravelli si cosmarul nostru Kenneth Andersson). Si in fine, s-au inclinat clar in fata Belgiei in finala mica. Nu cred ca vor avea probleme sa depaseasca faza grupelor, dar daca dau de adversari dificili in faza eliminatorie, vor pierde. Franta, Belgia, Croatia, Brazilia, Spania si Argentina (ultimele doua cu conditia sa aiba la carma antrenori seriosi si eventual sa schimbe generatiile uzate de jucatori) cred ca ii vor depasi pe englezi. Nu am nimic cu ei, le urez succes, doar ca, pe mine, nu m-au convins.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Meniu