Liverpool a încheiat sezonul din Premier League cu 97 de puncte. Însă nici de data asta n-a fost suficient pentru câştigarea titlului, această Fată Morgana pe care o urmăresc cormoranii din 1990 încoace.
Se vor împlini 30 de ani la finalul sezonului următor, când sper ca băieţii lui Klopp să ridice trofeul ăla pe care îl visează aşa mulţi jucători şi suporteri. Eu aştept trofeul ăsta „doar” de vreo 15-16 ani, sunt unul dintre fanii pre-Istanbul, însă niciodată n-am simţit că suntem atât de aproape ca acum.
Mă tem de un recul după sezonul ăsta fabulos, dar asta n-o să mă împiedice să aplaud cu mândrie echipa asta.
Paradoxal, deşi Klopp a fost adus pentru că e un antrenor de anduranţă, cu titluri câştigate, a reuşit să ducă echipa în 3 finale de cupe europene, din tot atâtea campanii.
Indiferent de rezultatul meciului din această seară, am învățat extrem de multe de la echipa lui Jurgen Klopp și am experimentat o nouă perspectivă a succesului. Chiar dacă va câștiga sau nu, acest Liverpool va rămâne în istorie, fie drept echipa care a pierdut 3 finale consecutive de cupe europene, fie drept cea care a câștigat al 6-lea UCL.
Revenind la ce am învățat, cred că sunt 3 lucruri importante:
1. Trebuie să dai tot ce ai mai bun, fără să îți pese ce face competiția. În cazul lui Liverpool chiar conta ce face Manchester City (de la un punct încolo), însă un om obișnuit n-are astfel de clasamente în viață.
Un antreprenor poate avea succes chiar dacă are un competitor direct foarte puternic, asta pentru că în antreprenoriat foarte rar există locul 1. Cel mult se poate face diferența între businessul care a făcut mulți bani și cel care a făcut și mai mulți bani.
2. Chiar e vorba de călătorie, destinația e doar un bonus. Oricât de clișeic ar suna, drumul e mai important decât finalul în cele mai multe cazuri. Sigur, ar fi fost extraordinar pentru Liverpool să ia campionatul, însă îmi voi aminti mereu golul lui Origi din meciul cu Everton, sau victoria cu Spurs din ultimele minute.
La fel cum îmi voi aminti mereu și dubla cu Barcelona, care s-ar putea să fie un moment mai plăcut decât o finală câștigată. Apropo de asta, m-a tot întrebat lumea de ce n-am scris până acum despre meciul ăla.
Nu prea aveam ce. Am fost în șoc în seara aia, efectiv nu-mi venea să cred. Eu n-aveam nicio speranță la calificare, am crezut până în ultima clipă că Messi va mai inventa vreun gol și va închide meciul.
Apoi țin minte că m-am uitat în gol minute în șir. Nici n-am putut să mă bucur, atât de neverosimil mi s-a părut.
3. Uneori poți fi foarte bun, extrem de bun, și cu toate astea să nu câștigi. S-a întâmplat anul ăsta în campionat, poate că se va mai întâmpla, însă important e s-o iei de la capăt. Să-ți găsești liniștea chiar și atunci când nu câștigi. Să realizezi că ești suficient de bun încât vei câștiga până la urmă. Important e să dai totul din nou, să nu te descurajezi.
E devreme să comparăm epoca Klopp cu cea a marilor Shankly și Paisley, însă simt că în direcția aia se mișcă clubul. Poate că nu Klopp va câștiga trofee multe, însă cu siguranță pune bazele unei echipe care va avea mult succes în următorii 10 ani, poate chiar cu Gerrard antrenor. Căpitanul ar merita asta.
