V-aţi uitat la The Crown? Vă place? Normal că vă place, pentru că e un produs în care s-a investit extrem de mult, şi asta face diferenţa. Se vede că totul arată excelent, e documentat excelent, însă nu-mi imaginam că au atât de mulţi bani la dispoziţie.

Am ascultat în ultimele săptămâni podcastul The Crown (e şi pe Spotify, Apple Podcast şi alte aplicaţii). Apropo, mi se pare o găselniţă de marketing excelentă asta cu podcasturile, mie îmi rezolvă o nevoie pe care o aveam de mulţi ani în legătură cu serialele. De multe ori mi s-a întâmplat să-mi doresc să aprofundez un subiect, sau să aflu nişte detalii suplimentare de la creatorii serialului în legătură cu anumite momente. Acum am ocazia, prin intermediul acestor podcasturi, să rămân în contact cu serialul şi după ce termin toate episoadele din sezon.

Revenind la bani, prin episodul 5, povesteşte regizorul Christian Schwochow o chestie foarte interesantă. Zice la un moment dat că lucrând la The Crown, spre deosebire de orice altă producţie de film, ai luxul timpului. Poţi să tragi o scenă, apoi s-o mai gândeşti puţin, să revii asupra ei. 

And the great thing about the Crown is that it’s not you don’t have to rush through the shooting days. So you have time for rehearsal, and we would talk scenes through and decide which is the best part of a room beforehand

Ba chiar se întâmplă să discute cu săptămâni înainte despre o anumită scenă, s-o dezbată regizorul cu unul dintre actorii implicaţi.

Unde se mai întâmplă chestia asta în lumea filmului? Din ce ştiu eu totul este contra cronometru mereu, nu poţi să judeci lucrurile din mai multe unghiuri, că ţi se termină zilele de filmare.