Toamna asta am fost în multe locuri noi care mi-au plăcut, aşa că în următoarea perioadă o să public o serie de recomandări de restaurante mişto din Bucureşti.

Încep cu Pippo’s, un mic restaurant italienesc de pe strada Paris nr. 17. E manageriat de unul dintre prietenii mei foarte buni din liceu, dar nu asta m-a făcut să ajung pe-acolo săptămânal de când s-a deschis. Oricât de buni prieteni am fi, dacă nu era şi mâncarea pe măsură, nu-mi puneam o grămadă de întâlniri acolo.

Pe lângă preparate italieneşti adevărate, Pippo’s are şi norocul să fie suficient de aproape de Piaţa Victoriei încât să poţi ajunge pe jos, dar şi îndeajuns de retras încât să poţi să-ţi vezi de un prânz sau o cină fără să te întâlneşti cu jumătate de Bucureşti (cum se întâmplă adesea la 5ensi, de pildă).

Pippo, bucătarul care dă şi numele restaurantului, este italian, şi face lucrurile ca la el acasă. Pastele al dente, ingrediente italieneşti, carne din surse sigure şi aşa mai departe.

Am testat până acum vreo 3 tipuri de paste (carbonara, porcini şi cu trufe), am testat şi un risotto cu fructe de mare, am mai savurat şi un burger (da, au şi burger, şi e unul foarte corect, pentru ciudaţii ca mine care cer burger la un italienesc; nu fac mulţi burgeri, dar îl au în meniu, pentru că se cere des în Bucureşti). 

Nu ştiu ce să vă recomand, că toată mâncarea e bună. Poate pastele cu trufe şi carbonara să iasă în faţă. Au şi un tiramisu excelent, cheesecake-ul am auzit că e foarte bun (deşi n-am testat până acum). 

Preţurile sunt în ton cu zona, în jur de 35-40 de lei o porţie de paste. Dacă vi se pare mult, nu sunteţi în target 🙂 Nu e fine dinning, nu este nici bistro de cartier. E un restaurant la care mănânci ceva bun şi la care poţi să ajungi de câteva ori pe lună.

*Fotografia de la început este făcută de Pia Marina Voicu, şefa pe fotografie de food din oraşul ăsta.