Nu știu exact unde am auzit de FryDay, probabil că pe net sau pe vreun flyer primit la un moment dat. Cert e că m-a intrigat numele și promisiunea pe care o au: prăjim cartofii în ulei de alune. Cum o fi asta? M-am tot întrebat chestia asta în nopțile în care aveam insomnii, m-am perpelit până când n-am mai putut și am dat buzna în Mall Vitan după mâncare de la ei.

Nu, glumesc. Pur și simplu m-am nimerit pe-acolo, mi-am adus aminte de această curiozitate și chiar dacă aveam mâncare la pachet (culmea, ceva foarte bun chiar!) am făcut această investiție strategică.

Primul contact cu FryDay e foarte bun, designul restaurantului e de nivel american, atenția la detalii e mare, la fel și gradul de tehnologizare sau proceduri. Ba chiar au și niște chestii ”împotriva curentului”: un cronometru care curge din momentul în care dai comanda până când o livrată. Ca să vezi clar, negru pe alb, cât a durat până ți-au pregătit masa. Ceea ce în perioadele aglomerate mi se pare că folosește mai mult drept argument pentru scandal, așa că se poate întoarce împotriva lor chestia asta.

În ceea ce privește meniurile și ofertele stau bine de tot, însă la un moment dat ai senzația că ai dat peste o copie foarte bine făcută după McDonald’s-ul anilor 2000 (adică lipsesc sandvișurile cu rucola și brânză de capră pe care le are McDonald’s acum).

În materie de gust rămân indecis.  Am luat un mini deal cu burger și cartofi prăjiți la 11 lei. Cartofii prăjiți în ulei de alune sunt bunicei, dar nu m-au spart. Probabil că există undeva pe lumea asta somelieri de cartofi prăjiți (dacă există și de apă, de ce nu) care fac diferența, dar pentru omul de rând e mai mult marketing. Unul deștept, cum am mai zis. De altfel, FryDay deja are posibilitatea de franciză, așa că pentru modica sumă de 250.000 de euro puteți avea propriul vostru restaurant. 

Lăsând gluma, povestea e interesantă, am căutat mai multe despre business și am aflat că e pornit în Suceava, de un prieteni de-ai lui Ștefan Mandachi. Sunt și prieteni, și concurenți în același timp, cum ar veni. Suceava, acest pol al fast-foodului românesc. 

Dacă vă nimeriți prin Mall Vitan merită să încercați măcar o dată, eu sigur mai bag o fisă. Au inclusiv niște plăcinte care par identice cu alea care îmi frigeau limba când s-a lansat McDonald’s. 

1 comentariu. Leave new

  • Le-am urat faliment placut inca de la deschidere dar vad ca inca se incapataneaza sa reziste, bravo lor.

    Am ajuns prin mall Vitan acum ~3 ani si am ajuns si la etaj la food court si i-am vazut si am zis sa vad si eu despre ce e vorba. Am intrat pentru ca apoi sa vina o huiduma / ceva sa ma dea afara, „ca ce, n-am vazut ca e un eveniment privat?!” Evident ca nu era pus niciun afis si nici nu era cineva la intrare sa te opreasca sa intre. Mi-am cerut scuze si am iesit si de atunci nici ca am mai pus piciorul acolo. Da, stiu , nici ei nu mai pot de faptul ca nu sunt clientul lor si nici invers.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Meniu