Ce se întâmplă cu Liverpool?

Aud întrebarea asta de la oameni care știu că sunt fanul echipei de le Anfield și care urmăresc cu stupoare ce sezon slab au Klopp și ai lui. Răspunsul e complex și o să încerc să explic cum văd eu lucrurile și de ce nu sunt șanse de îmbunătățire prea curând.

1. Oboseala fizică și psihică

Aici e destul de simplu: s-au atins toate limitele pe care le putea atinge echipa asta. Lotul actual face ca jucători precum Robertson, Trent Alex-Arnold sau Virgil Van Dijk să joace 60 de meciuri pe sezon, timp de mai multe sezoane la rând. Într-un fel, Liverpool este victima propriului succes de anul trecut, când s-a luptat pe toate fronturile posibile. Jocul scârțâia de atunci, dar multe situații au fost salvate de sclipiri de moment ale unor jucători. Uneori Salah, alteori Jota sau Mane. Venirea lui Luis Diaz a adus un nou boost, a permis jucătorilor din față să fie menajați din când în când.

Acum lucrurile astea s-au terminat, în special din cauza accidentărilor, dar nu numai. Ceea ce ne aduce la următorul punct.

2. Politica de transferuri de club mediu

Deși a redevenit o super forță din punct de vedere al rezultatelor, Liverpool a rămas un club mediu în ceea ce privește politica de transferuri. Când nu ai opțiuni în piață, te străduiești să iei tinere talente și să le crești, cu speranța că vor deveni superstaruri. Dar când ești una dintre echipele de pe buzele tuturor, să iei jucători cu perspectivă nu e suficient. Ba mai mult, să ții și un lot subdimensionat pentru ambițiile tale. În vară au plecat Mane și Origi, un titular care marca 15-20 de goluri pe sezon și o rezervă care livra în momentele critice. A venit Darwin Nunez, un băiat care mai are nevoie de timp ca să se adapteze.

În meciul cu Leeds, Nunez a avut o șansă uriașă la 1-1 și a tras în portar (mă rog, a avut mai multe șanse mari, dar a fost una pe care Mane ar fi fructificat-o fără probleme). Asta e realitatea de moment, poate că uruguayanul va deveni un jucător mare, dar mai are de tras până atunci. La polul opus e City care și-a adus o mașină de goluri.

Sigur, Liverpool l-a adus pe Luis Diaz în iarnă, înainte de asta l-a adus pe Jota, însă astea erau niște nevoi normale pentru un club de talia lui Liverpool. Jota și Diaz nu trebuiau aduși ca să înlocuiască pe cineva, ci ca să ofere un plus de opțiuni. Așa că Liverpool a început sezonul cu un atacant mai puțin, practic.

Chestia asta s-a repetat și în urmă cu câteva sezoane, când au plecat Wijnaldum și Shaqiri și a venit Minamino. Sau când a plecat Lallana și n-a venit nimeni, practic. Cum zicea cineva pe Twitter, când Liverpool avea nevoie de un fundaș central, i-a primit pe Kabak și Ben Davies. 

Pe lângă asta ar mai fi și alegerile greșite, jucătorii care nu au confirmat. Keita este o mare eroare, a stat mai mult accidentat și nici când a jucat n-a rupt gura târgului. Minamino a fost mediocru, Ox Chamberlain a stat mai mult decât Keita în infirmerie. Cu un lot atât de mare în teorie, dar atât de mic în practică, n-ai cum să nu epuizezi jucătorii cheie.

3. Nivelul unor jucători

Și ar mai fi un amănunt important: o bună parte dintre jucătorii actuali ai lui Liverpool nu sunt jucători de top. Klopp a reușit să scoată ce-i mai bun din ei, a folosit tot potențialul pe care îl aveau, dar cam astea sunt limitele. Henderson nu este un jucător de top, ceea ce se vede și în faptul că englezul nu prinde echipa decât din 2 în 2. Milner nu e un jucător de top, este doar un super profesionist care își prelungește cariera cu multă muncă. Nici măcar Fabinho nu e super mijlocașul la închidere de care ar avea nevoie Liverpool, dar cumva lucrurile au funcționat până acum. Cred că singurul mijlocaș de top al lui Liverpool e Thiago, dar nu e nici el constant.

În atac momentan e doar Salah la nivel de world class, până acum era și Mane, lucrurile stăteau altfel. Firmino e undeva aproape, un jucător potențat de forma celorlalți doi. Așa s-a format trio-ul de succes care a speriat Europa acum câțiva ani.

Van Dijk nu mai e același fundaș dinainte de accidentare, mi se pare că în multe momente e mai lent în reacții, Trent Alex-Arnold e supra-apreciat și are mare nevoie de un concurent pe post.

4. Finalul de ciclu

Au fost 4-5 ani în care Liverpool a fost în top cu echipa actuală. Sezonul 2017 a însemnat o finală de Europa League, apoi una de Champions League (ambele pierdute), apoi a fost victoria din UCL, câștigarea Premier League, sezonul slăbuț în care echipa a avut un recul, apoi acea cursă remarcabilă după toate cele 4 trofee. Probabil că that`s all, folks. De asta și era nevoie de sânge proaspăt, iar schimbările astea durează. Fabio Carvalho are mult potențial, Harvey Elliott la fel (chiar mai mult decât Curtis Jones, cred eu), dar sunt puști. Nu poți să înlocuiești valoarea top class cu potențial și să te aștepți la rezultate identice, cum zice Robbie Fowler aici. Probabil că în sezonul următor Liverpool are șanse să se bată la trofee, dar momentan nu sunt mari perspective. 

Ce urmează pentru Liverpool?

Mai sunt două meciuri în campionat și apoi vine pauza pentru Cupa Mondială, o mare șansă pentru echipă să respire. Mulți jucători stau acasă, așa că vor avea timp să se antreneze. Sunt câteva emoții pentru jucătorii care vor avea multe meciuri epuizante (Alisson, Van Dijk, poate și Nunez, deși nu văd Uruguayul foarte departe), dar per total o să fie liniște o lună. Mă aștept ca din ianuarie încolo lucrurile să stea diferit, multe echipe de top vor avea jucători accidentați sau în scădere de formă. Aici ar putea să fie șansa lui Liverpool, care tradițional are scăderi de formă în ianuarie și februarie și atunci ratează multe obiective importante. Poate că anul ăsta va fi invers.

În Champions League, exceptând un miracol, Liverpool termină pe locul 2 grupa, ceea ce înseamnă optimi cu Bayern, Brugges sau Porto, Real Madrid, PSG sau Benfica. Singura variantă decentă ar fi Brugges sau Porto, toate celelalte echipe sunt mult peste Liverpool în acest moment. Poate ar fi interesantă o dublă cu Real Madrid și o potențială revanșă.

În campionat locul 4 pare foarte departe, dar nu cred că e pierdut de tot. Arsenal și City sunt la un alt nivel anul ăsta, dar Chelsea, Spurs și United au aceeași inconstanță. Ar fi 4 echipe pe două locuri, habar n-am care vor reuși să le ia, cred că e totul super deschis. 

Până atunci să ne înarmăm cu răbdare, urmează multe etape complicate.