În ultimii ani am început să fiu tot mai interesat de logistică și tot ce presupune domeniul ăsta aparent plictisitor. Vorbim de depozite mari, de transporturi cât mai eficiente, de capacitate de a muta rapid produse dintr-o parte în alta și a le depozita în locurile potrivite astfel încât să ajungă ușor pe rafturi și mai departe la consumatori. E aproape o știință să faci balansul ăsta între producție și distribuție, să găsești echilibrul între ofertă și cerere, echilibru în care ai nevoie de un mecanism de marketing bine pus la punct, o logistică impecabilă și o producție fără cusur. Asta ca să mergem înapoi pe lanțul de vânzare.
Dacă secolul trecut omenirea s-a concentrat pe creșterea capacității de producție, pe automatizări, pe introducerea roboților și găsirea de noi zone de producție cât mai ieftine, acum se pune mare preț pe logistică. Ce faci cu toate obiectele alea pe care le-ai produs?
Varianta ideală e cea în care le vinzi rapid și lanțul continuă la nesfârșit. Când nu se întâmplă asta apar problemele, așa cum e cazul companiei Funko, cei care produc acele figurine cu capul supradimensionat, numite Funko Pop!. Probabil că le-ați mai văzut prin magazine, poate că aveți una pe acasă. Le-a mers atât de bine în pandemie, încât au avut în 2021 vânzări de peste 1 miliard de dolari. Ceea ce probabil că i-a făcut să producă mai multe figurine, că doar era cerere.
Au încheiat anul 2022 cu un surplus de 48% în stoc față de 2021, ajungând la o valoare totală de 246 de milioane de dolari. La 10-15 dolari o păpușă de plastic, ajungem la enorm de multe bucăți pe care le au depozitate prin lume, ceea ce s-a transformat într-o problemă logistică.
Iar acum plănuiesc să arunce figurine în valoare de 30 de milioane de dolari pentru a tăia costurile de logistică. E mai ieftin să le distrugă decât să le țină pe termen lung, cine știe câți ani.
Mi se pare incredibil cum am ajuns în punctul în care producem și apoi distrugem ceva care nu s-a vândut pentru că ne-ar costa prea mult să păstrăm obiectele respective și să sperăm că se vor vinde cândva.
Sigur că problema e mai complexă atunci când ai o companie listată la bursă și ai presiune și din partea acționarilor. Iar când vorbim de volume atât de mari de produse ai costuri operaționale pentru oameni, utilități, sisteme de securitate, toate astea chiar dacă produsele respective doar stau într-un loc fără mari perspective. În plus, genul ăsta de obiect legat de o referință culturală (multe dintre colecțiile Funko Pop sunt legate de filme sau seriale) nu va mai fi relevant peste 5 sau 10 ani.
