Zilele trecute a apărut un top al viralităţii printre vloggeri. Era cât pe ce să mă fac de râs şi să nu ştiu cine sunt băieţii de pe primul loc. Norocul meu a fost că vorbisem recent cu puştiul unor prieteni de familie care mi-a explicat că Mickey Hash e expirat, şi că ăştia sunt the shit acum. Iar cifrele nu-l contrazic.
Şi aici intervine problema cu vloggerii. Nu, faptul că au publicul format din puştani fără venituri nu e marea problemă, ci că depind foarte mult de factorul viralizare. Când puştimea se plictiseşte de vloggerul X trece mai departe la următorul hit. Tot un vlogger, doar că unul care poate să imite 4 voci, nu doar 3, se strâmbă mai frumos sau înjură mai mult.
Nu cred că vloggerii sunt o modă trecătoare, mai ales ţinând cont de modul în care consumă generaţia tânără media (în blocul în care stau locuiesc nişte puştoaice care se „joacă” în felul următor: se strâng la parter pe casa scării, unde e mai răcoare, şi se uită la videoclipuri pe tablete şi telefoane ore în şir). Însă cred că va fi întotdeauna un mediu cu multe oscilaţii la vârf, în funcţie de preferinţele publicului. Nu e ca la bloguri, să citeşti 5-10 şi să culegi idei diverse, aici mai degrabă înlocuieşti un vlogger cu altul. Sigur, după un val de viralizare rămân nişte zeci de mii de subscriberi, însă ceea ce cred că e decisiv e decizia privitorului de a da sau nu share. Adică exact mecanismul prin care e posibilă viralizarea.
Foto: Viral via shutterstock
3 comentarii. Leave new
„am nişte puştoaice”
În bloc, perversule! Sunt foarte minore!
păi da. ce faci cu ele, dacă le ai?