RoBlogFes

t.

Vineri am dat o fugă până la Braşov să-mi rezolv una-alta pentru licenţă. Am prins o vreme super, bă; superbă. 19 grade, soare, lume multă în centru, ce mai, a fost ceva de vis. Dar ştiind că trebuie să ajung la RoBlogFest, am apăsat tare pedala şi am stat doar vreo 2 ore în Braşov. 1 oră 20 din Sinaia, duş, îmbrăcat, teleportat în Fratelli. Ca să ce? Ca să nimic.

Dacă anul trecut ne-am înghesuit în Fabrica, anul ăsta ne-am mutat în Fratelli. Doar că jumate din bloggeri aveau outfit de Fabrica. Fail, deci. Cum am ajuns am dat peste Makavelis, un fel de câştigătorul moral al premiului de popularitate. Nu, nu-i căuta nimeni pe ăia de la Daily Cotcodac, să-i cunoască. În schimb pe Makavelis… (nu vă umeziţi, dar aşa a fost).

Socializarea a fost „cum se pune în orice discotecă”, dar au lipsit mulţi oameni. De fapt, mai mult au lipsit cei pe care aş fi vrut să-i văd.

Cu premiile am stat bine, No.3 a intrat în top 10 la bloguri de muzică – ceea ce e o realizare extraordinară pentru un blog care scrie despre muzica underground. Numai eu ştiu cât am stat să-l conving pe Alex că e bine să înscriem No.3

Singura bubă a întregului eveniment a fost festivitatea în sine. Cu tot respectul, Zăinescu şi Novac nu sunt nişte oameni amuzanţi. Iar Zăinescu nu poate să acopere întregul necesar de carismă. Anul trecut a fost Cabral pe şcenă şi a fost mai bine. Cam asta ar fi una dintre hibe: n-au reuşit să facă show din premierea aia. Da, e boring, da e nasol pentru ăia care pierd… dar hai cu o glumă, hai cu o poză la intrare… fă-mă să mă simt bine dacă am mers cu trenul câteva sute de km ca să particip.

Organizatorii au fost mai preocupaţi să ne dea prezervative, tricouri cu IE8 şi beri moca decât să facă o primire adecvată pentru starurile internetului care erau prezente acolo. O fi scumpă berea în Fratelli, dar prefer să rămân cu o poză de pe covorul roşu (asta aşa, ca comunicator şi piaristă vă spun).

În afară de astea, toate bune. Respect pentru efort, respect pentru atragerea sponsorilor şi locul ales, efort (da, am zis de două ori efort) etc. În general respect pentru oricine mişcă un deget pentru o acţiune colectivă (asta nu înseamnă că nu sunt perfectibile acţiunile respective, nu?).

Concluzie M-am grăbit ca boul să ajung la Bucureşti, când puteam să mai stau liniştit şi să ajung după miezul nopţii la happening.

PS: Grav se mai îmbată bloggerii ăştia, unii din ei zici că erau fugiţi de acasă vineri seară.