Am descoperit zilele trecute un documentar excelent pe Netflix (sunt destule, unele chiar cu titrări în limba română) despre modul în care ajungem să minţim, de ce se întâmplă asta şi cum reacţionează creierul uman în momentul în care spunem o minciună.
După un studiu pe 40.000 de oameni, profesorul Dan Ariely a ajuns la concluzia că marile daune nu le fac minciunile grave sau oamenii care mint mult, ci noi ceilalţi, care minţim câte puţin. Fix acea minciună mică pe care considerăm că o face toată lumea, minciuna care nu răneşte pe nimeni, cea pe care o credem a fi inofensivă. În cadrul studiului, din cei 40.000 de oameni, 70% au minţit în legătură cu răspunsurile la un test. Marii mincinoşi (vreo 20 la număr) au adus o pagubă de 400 de dolari, iar micii mincinoşi, ăia care au luat doar de-o „ciupeală”, au făcut pagubă de mai bine de 50.000 de dolari.
Mai sunt şi o grămadă de exemple interesante, povestea unui ciclist, a unui arbitru din NBA, a unui broker şi multe altele. Găsiţi documentarul aici.
2 comentarii. Leave new
Fix asa e si cu coruptia sau evaziunea fiscala. Majoritatea ii arata cu degetul pe marii corupti si marii evazionisti fara sa-si asume faptul ca asemeni buticului de la coltul blocului care nu da bon mai sunt poate alea 100 mii care nu dau bon si care cumulate produc o paguba mai mare decat o multinationala care-si exporta profitul sau un mare evazionist.
Da, e abordată şi problema asta în film. Şi fix aşa e, micile ciupeli la plata taxelor se adună şi dau nişte sume incredibile.