in Casual stuff

Sunt tot mai mulţi oameni cărora li se termină benzina

Au trecut mai bine de 380 de zile de când s-a declanşat nebunia asta de pandemie, iar în ultima vreme observ tot mai des cum oamenii ajung la capătul puterilor. 

„Burnout” este un cuvânt tot mai întâlnit, cauzele fiind multiple. Lumea munceşte preponderent de acasă, au schimbat mediul de lucru, au schimbat proceduri, au schimbat modul de relaxare. Situaţia e tot mai tensionată, chiar dacă nu se vede din exterior, iar chestia asta duce inclusiv la performanţe mai scăzute.

Dar dincolo de job şi de rateurile de acolo, lumea gestionează tot mai greu întreaga situaţie. 

Şi sunt afectaţi mai tare cei care n-aveau un sistem de suport bine pus la punct, o reţea de prieteni adevăraţi cu care să discute despre probleme, să găsească rezolvări care să ocolească regulile de distanţare.

Sunt mulţi oameni care aveau senzaţia că au foarte mulţi prieteni, care ieşeau în fiecare seară în alt club/bar, cu altcineva, care se păcăleau în felul ăsta că au o viaţă socială bogată. Pentru ei a mai rămas doar Netflixul. 

Dar în 380 de zile cât de mult să te uiţi şi la Netflix? Dacă o jumătate din nopţile astea se petreceau în oraş, acum nu mai putem să ne păcălim singuri. Mai faci o curăţenie, mai faci ordine în pozele vechi, vorbeşti cu nişte foşti colegi sau încerci un meeting pe Zoom. La un moment dat toate portiţele astea se termină.

Cam în punctul ăsta suntem. O să vedem tot mai des oameni care ies în decor, fie că îşi dau demisia şi se urcă în vârf de munte, fie că dau rateuri la job sau intră în depresie.

Ce putem face este să ne asigurăm că suntem noi bine şi ai noştri. Să vorbim cu ei, să facem cât mai multe activităţi care să ne ţină creierul ocupat ca să nu ne mai gândim la cum era viaţa noastră în urmă cu 2 ani.

1 comentariu. Leave new

  • + să descoperim oameni noi
    + să învățăm lucruri noi
    + să (re)descoperim pasiuni
    + să îndepărtăm / amendăm superficialitatea, violența și toxicitatea
    + să ne înțelegem locul, rostul și prețul pe care-l plătim în economia vieții

    Salut, sunt Costin, am îngropat două burnout-uri în primul an de pandemie și nu cred în zombie. 🙂

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Meniu