Cât ghinion poate avea o singură echipă? Cât? CÂT? Să pierzi campionatul la 4 puncte, să piezi 4 puncte în 2 meciuri în minutul 92, acelaşi minut 92, să iei 2 roşii într-un meci, să ai 10 accidentaţi săptămâni întregi, să ai ghinion când joci prost, să ai ghinion când joci bine, să, să, să… dar CÂT FRATE?
All Sports
Steaua cu prea puţini suporteri
În Ghencea nu vor mai intra huligani la meciuri. Cei care îl înjură pe Becali au interzis. După meciul cu Gloria Bistriţa, toţi cei prezenţi au fost interzişi. După meciul cu Fener, mulţi dintre cei prezenţi (sau toţi) au fost interzişi. Steaua mai are maxim 15 meciuri acasă. Dacă facem o medie de 20.000 de spectatori per meci (ştiu, e puţin aberant, dar permiteţi-mi să lucrez cu cifre rotunde) ajungem la 300.000 de oameni interzişi în Ghencea. Asta considerând prin absurd că mereu vor fi alţi oameni care să vină la stadion.
Să continuăm acest calcul şi să zicem că sunt câteva milioane de microbişti în România. 4 milioane? Ok, şi din ăştia 50 şi ceva la sută sunt stelişti (că doar au făcut nişte cetăţeni sondaj). Deci vreo 2 milioane de stelişti. Care în următorii 5 ani vor fi cu toţii interzişi în Ghencea.
10 minute de celebritate
Cam atât vor avea jucătorii de la Unirea Urziceni la dispoziţie până se vor întoarce în anonimat. Desigur, unii dintre ei vor avea şansa să mai joace meciuri importante. O parte din ei, cei mai tineri, vor pleca poate la echipe mediocre din vestul Europei. Vor rămâne cu amintirea unui meci de vis şi cu primele pagini ale ziarelor de mâine. Pentru că după ziua de mâine rezultatul lor o să intre în cărţile de istorie şi atât.
Urmează 2-3 zile de elogii peste elogii, reluări, declaraţii şi clasicele întrebări: Credeţi că veţi reuşi mai mult decât Steaua? – cu invariabilul răspuns: Da, încercăm; sau E această echipă a Unirii mai valoroasă decât naţionala? şi câte şi mai câte astfel de întrebări. O să avem declaraţii de la toţi necunoscuţii care au pus vreodată piciorul pe minge de fotbal şi toţi se vor minuna de Unirea noastră, pentru că, nu-i aşa, de când a bătut scoţienii, Unirea e a noastră, a tuturor, a devenit bun naţional. De la „Du-te Dică, du-te!” încoace n-a mai avut România o seară atât de frumoasă în fotbal. Cel puţin nu pentru noi, că frumoasă a fost şi aia în care am luat-o cu 5-0, dar pentru sârbi.
Cu toate astea, Pandurii lui Cârţu, căci cu ei dă piept Unirea în weekend, vor declara că nu sunt impresionaţi de succesul din UCL, că ei joacă la victorie, indiferent de ce s-ar întâmpla şi că se vor mobiliza exemplar mai ales că băieţii lui MM sunt obosiţi.
Toate bune şi frumoase doar că în weekend colegii de liga campionilor vor repeta ispravele în campionat, în timp ce la noi se va juca acelaşi bambilici plictisitor în care va fi implicată, întâmplător, şi o echipă care a câştigat (la fel de întâmplător) un meci în UCL.
PS: meciul din seara asta a fost câştigat pentru că Dan Petrescu e un antrenor cu boaşe. la 1-0 a scos un fundaş, a bagat un atacant, într-un moment în care orice antrenor din România n-ar fi făcut nimic, tocmai ca să nu cumva să ia prea multe.
Suporter până în minutul 68
După un sezon cam prost, Steaua află azi dacă joacă sau nu în Europa League. Neinteresant.
Indiferent de competiţia în care e implicată, Steaua trebuie să joace. Asta vor suporterii. O să meargă ceva lume la Urziceni azi ca să sărbătorească ceva… nu înţeleg prea bine ce.
Interesantă e însă capacitatea de regenerare a optimismului la suporterul român. Nu numai stelist ci şi dinamovist, rapidist etc. E un optimism frate cu inconştienţa care nu e bazat pe absolut nimic.
An de an ştergem tot cu buretele şi în doar 3 luni uităm cât de prost juca echipa. În plus ne bazăm mereu pe noile achiziţii care sigur o să rupă. Nu contează că e vorba de vreun sud americand sau jucător de divizia B. Importantă e prospeţimea care ne aduce la primul meci al sezonului.
Steaua are de obicei stadionul plin la primul meci al sezonului indiferent de ce s-a întâmplat cu 3 luni în urmă. Toată lumea vine să vadă cum joacă băieţii anu ăsta, noua echipă de start şi achiziţiile.
Entuziasmul ăsta scade văzând cu ochii. După primele 20 de minute de încurajări lumea se potoleşte văzând un joc bătrânesc, lipsit de viteză cu accentul pus pe Dică/Dayro/Andrei Ionescu/Bogdan Stancu şi alte animale.
Dacă la pauză echipa conduce lucrurile sunt ok dar s-ar putea şi mai bine. De ce nu fac spectacol? Speranţa ţine până aproape de minutu 70 când ori nu reuşesc să dea gol ori nu au dat destule. În minutul 78 toată lumea e în picioare şi până să se mai scurgă câteva faze toată lumea e la porţi.
Concluzia: Hai acasă că nici sezonu ăsta nu joacă nimic proştii ăştia.
PS: Ne vedem în iulie pe Ghencea.
Eşecuri şi succesuri
În ultima săptămână am avut parte de mai multe evenimente interesante. Ca de obicei, Dinamo nu s-a calificat în Grupele Champions League. Au dat ăştia de la GSPTV un filmuleţ în care Borcea rosteşte replica pe care acum o găsim şi în cărţile de bancuri cu dinamovişti:
“Lăsaţi-ne să ne pregătim de Liga Campionilor”
Şi se tot pregătesc din 2004. Au trecut 5 ani de atunci şi pare-se că bine zicea rapsodul popular când elibera în literatură celebrul distih “Liga Campionilor / Interzisă câinilor”.
Pe partea ailantă a baricadei se află băieţii de la Unirea Urziceni. Nişte oameni nici foarte talentaţi, goniţi de pe la echipele de primă mână şi care nu joacă strălucit. Unirea n-are iureşul acela al Stelei în zilele de glorie. Nu ajunge la poartă în 3 pase cum făcea Dinamo la un moment dat. Nici măcar nu reuşeşte contrele Rapidului.
Unirea Urziceni, această Aston Villa a Ligii I, bate echipele mici. Când se plictiseşte bate şi liderii. În Champions League se vor face probabil de râs tocmai pentru că acolo ambiţia nu mai ţine loc de valoare pentru Galamaz, Varga şi alţi băieţi care într-o competiţie mai uşoară, de tipul Cupei Uefa, ar fi făcut o figură frumoasă.
Tot săptămâna asta am asistat şi la victoria Soranei Cârstea, puştoaica pe care doar buletinul o trădează. În atitudine nu are nimic din ceea ce au românii. Îi lipseşte neputinţa. Îi lipseşte chinuiala cu care ne-am obişnuit la toţi românii. Sportivi sau nu. Sorana a ezitat doar de 2 ori la Roland Garros, a pierdut două mingii de meci dar a revenit de fiecare dată şi a câştigat. Mai mult, a reuşit să câştige un re-break într-un game care ar fi putut fi decisiv. Uitându-mă la meci am observat că nu vedeam nici nemulţumirea lui Pavel, nici calmul neputincios al lui Hănescu, nici disperarea lui Borcea, nici tristeţea Elenei Gheorghe.
Desigur, s-a trezit un tâmpit de la Prosport să considere performanţa una normală şi să critice valurile de reacţii pozitive.
De cealaltă parte este eşecul lui Susan Boyle, pentagenara (sună tare, nu?), fiind învinsă în finala Britain’s Got Talent. Moment în care zice-se că a fost internată puţin la nebuni. Iar singura legătură cu ce-am scris mai sus este Cristi Borcea.
Să ne bucurăm de fotbal.
Un meci frumos în comparaţie cu cel de marţi seară dintre Inter şi Manchester. Pot să spun cu mâna pe suflet că nici dacă s-ar fi terminat 1-o prin vreun accident nu mă supăram pentru că nu pe Bernabeu se decide soarta meciului.
Livepool a avut acel strop de noroc şi a arătat că şi fără Gerrard are o linie de mijloc impecabilă. Au măturat pe jos cu seria de invincibilitate a Realului. S-a văzut că în afară de Robben, n-au cu cine să joace. Chiar şi bunica îl aducea pe Cristiano Ronaldo în vară. Prietenii ştiu de ce.
E părerea mea şi o respect!
Şi melodia de seară este YNWA în varianta care se difuzează la boxe pe Anfield Road.
Iar mă duc la meci.
Tot cu Eduard. Ceea ce mă surprinde este că nu m-a mai bătut la cap cu toată partea de programare. Nu ştiu ce e cu el. E răcit sau ceva de genu. O să vedem România – Croaţia pe Ghencea. Chiar mi-era dor de un meci pe Ghencea. Sper să se umple stadionul. Croaţia e o echipă foarte mişto şi îmi place mult Slaven Bilici. Plus că sunt o grămadă de vedete din Premier League.
Sper să fie un meci frumos. Şi sper ca băieţii noştri să arate ce înseamnă fotbal. Ca pronostic, 3-1 pentru noi, goluri Luca Modric, Eduardo şi Srna :))
Steaua-grame
Râdem, glumim, ne simţim bine. Mai o stenogramă la micul dejun, mai o declaraţie de tipul ‘Borcea e tâmpit’.
La început a fost o caterincă, pe urmă unii s-au îngrozit de ceea ce se discuta. Acum deja nu mai e vorba de nicio Valiză, de nicio corupţie, ci doar de înfundarea lui Becali şi presiune pusă pe Steaua.
Când dai declaraţii despre blaturi să zicem că e justificat, dar când tu, DNA dai conversaţii de genu ăsta:
Becali: (…) Vând, mă, şapte – opt vând acum. Îi dau pe Dică, Goian,…out…afară…(râde)
Rădoi: Ce bine! (…)
Becali: Mendoza, Habibou… pe ăla… pe Neaga, Surdu. Pe Bădoi îl ţin, că ăla e recunoscător… îl ţin numai de decor, că a dat două goluri, m-a calificat la Ligă. Pe ăla nu-l dau…numai dacă vrea să plece.
Rădoi:Vali?
Becali: Da, ăla mi-a dat două goluri. Ăla, n-am cum…Mihăiţă Neşu… Fac echipă nou-nouţă, mă.
Rădoi: Păi, Neşu, naşule, chiar m-a sunat cineva, dar am zis să nu mă bag eu. Mă sunase din Germania, că dacă clubul acceptă un milion de euro, mâine plăteşte..
….deja nu mai faci anchetă, faci presiuni. De ce nu dau şi conversaţiile pe care le avea Becali cu nevastă-sa? Că sigur înjura pe cineva şi acolo. Dar nu. Pentru că alea nu contează, nu pun presiune pe echipă. În avântu ăsta de a-l săpa pe Becali, DNAul face jocurile mai multor echipe din Liga I.
Şi încercând să nu mă enervez întreb: de ce dracu nu băgaţi şi voi pe cineva la puşcărie în loc să vă ardă de stenograme? Inutililor!
Sportish sunday
Pentru că mâine am două examene suprapuse (mă rog, examen şi restanţă), universul s-a hotărât să-mi ‘elibereze’ într-un asemenea hal programul încât abia am apucat să citesc una-alta.
Dimineaţă a fost finala Australian Open, un meci frumos (s-au văzut şi meciuri mai bune între Federer şi Nadal) în care a câştigat cine trebuia. Mai un ochi la cursuri, mai un ochi la tv să vedem ce face Rafa.
De la 6 am parte de Liverpool – Chelsea, ultima şansă la orice. Cine ia bătaie, nu mai are şanse la campionat.
Iar diseară, mai bine zis, la noapte e Super Bowl şi tare vreau să vad. Nu numai reclamele, ci şi meciul, pentru că odată cu NFL 08 a început să-mi placă sportul. Probabil ne citim maine şi ne vedem la Laser Tag #4. Detalii la Etherfast.
Dă-mi un ecler!
Cumpără de pe eMAG cu acest link
Ce mai zice lumea.
- alunelu la Asta aşteptam şi de la Nicuşor Dan
- Pavel la Casa pe teren închiriat: cazul Zavatos
- alexul la Aspiratorul Dyson nu este un moft
- Galacticul la Aspiratorul Dyson nu este un moft
- alexul la Aspiratorul Dyson nu este un moft
- Gascoigne la O creștere mică pentru eMAG, dar tot e o creștere
- Gascoigne la Ce e remarcabil la succesul lui Cristian Mungiu
- Galacticul la Aspiratorul Dyson nu este un moft






