Mi s-a reconfirmat zilele astea, pentru a nu-ştiu-câta oară. Nu sunt un tip simpatic. Pot fi corect, serios, uneori amuzant. Dar nu sunt simpatic, mai ales cu oamenii care nu-mi plac. Sau care fac chestii greşite. Aşa că de cele mai multe ori sunt mai degrabă incomod.
Din păcate, se caută oameni simpatici, astea sunt criteriile pentru multe alegeri în ziua de azi.
Pentru că am citit despre părul din curtea Ninei, mi-am amintit două chestii din copilărie.
Fluturii. Într-o vară, prin şcoala primară, copiii cu care mă jucam s-au apucat să prindă fluturi pentru insectar. Directoarea, care era şi profă de biologie, cerea ierbare şi insectare în clasele a cincea şi a şasea. N-am înţeles niciodată cum urma să strângem noi, copii de asfalt, fără bunici la ţară, zeci de soiuri de plante, ba chiar să le şi identificăm şi să le notăm (nu prea era cu internetul pe atunci). Citeşte tot articolul
Printul n-a murit, dar e aproape să-şi dea ultima suflare. Totuşi, s-ar putea să mai aibă o şansă.
În ultimele săptămâni am dat peste câteva numere din noul Prosport, care are doar 8 pagini. Pentru că n-am mai urmărit toate ştirile sportive din ultima vreme, am citit cu atenţie ziarul şi chiar am găsit nişte informaţii scurte. Lipsite de senzaţional, fără poze cu femei dezbrăcate, fără exprimări bombastice. Citeşte tot articolul
Duminică mergem la vot. Vom tranşa o problemă politică făcând abstracţie de multe alte probleme mai mari.
Au trecut deja 3-4 ani de când a apărut fenomenul parcagiilor prin Bucureşti (fenomen care s-a extins şi prin alte oraşe din ţară). S-a scurs aşa mult timp de când există „afacerea” asta, încât am şi uitat cum era înainte. Pare că ne confruntăm cu parcagiii de când lumea. Cel mai vechi „izvor istoric nescris” e clipul ăsta. Eu, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc exact când au apărut parcagiii. Dar ştiu că sunt mulţi ani, problema s-a răspândit, şi nimeni nu face nimic. Am mai scris despre asta, dar lucrurile se înrăutăţesc. Devine o boală cronică a capitalei, la fel ca cea legată de câinii vagabonzi. Citeşte tot articolul
Acum ceva vreme am avut ocazia să mă joc cu un volan Ferrari, sau pe numele complet: Volan Thrustmaster Ferrari F1 Integral T500. Îl găsiţi pe căşti.ro la un preţ destul de mare.
De ce zic că e numai pentru pasionaţi? Lăsând la o parte preţul, volanul îţi aduce în casă experienţa Formula 1. Asta înseamnă că e foarte, foarte greu de manevrat. Dacă îi vedeţi pe piloţii din F1 sleiţi de puteri după o cursă, trebuie să ştiţi că şi acest simulator reuşeşte să te obosească maxim. Citeşte tot articolul
După mai bine de o lună am reuşit să văd şi eu documentarul realizat de Matei Pleşa, un tânăr din Cluj.
„Lutierul” se vrea a fi un prim scurt metraj în cadrul proiectului „Micii meşteşugari”, iniţiativă menită să evidenţieze valori tradiționale românești cum ar fi: meştesugul, tradiţia, pasiunea şi munca.
În caz că n-aţi reuşit să-l vedeţi până acum, nu e timpul pierdut.
Deja a fost filmat un nou video: „Micii Meşteşugari – Potcovar” şi sunt în plan documentare cu meşteri olari, tâmplari, fierari. De urmărit.
PS: Matei e şi regizorul videoclipului Sophie. Vreo 12 milioane de views.
CAPSOMÁN, -Ă, capsomani, -e, s. m. și f. (Peior.) Persoană încăpățânată; om prost. – Cf. alb. kaps.
Toată scara a făcut reabilitare termică, el n-a fost de acord.
Background: în zona respectivă oamenii nu sunt chiar săraci, blocurile sunt destul de noi, familii tinere. Deci, teoretic, n-ar fi o problemă de bani. A se observa termopanele, aerul condiţionat. Pur şi simplu n-a fost el de acord.
Din când în când se mai aduce în discuţie Casa Regală şi valorile pe care ar trebui să le inspire aceasta. În ultimii ani s-a creat un curent hipsteresc de susţinere necondiţionată a Regelui Mihai, un soi de răspuns întârziat la politica de denigrare întreprinsă de comunişti (ăia dinainte de ’89 şi ceilalţi).
La fiecare discuţie legată de monarhie, aceşti hipsteri regalişti găsesc tot felul de argumente istorice, de parcă toţi ar fi ieşit de pe băncile facultăţii de profil şi, pe lângă asta, ar deţine adevărul absolut.
Dincolo de orice interpretări, avem nişte fapte foarte clare. Mihai I a fost un rege foarte tânăr. Mihai I a renunţat la numele Hohenzollern-Sigmaringen (dând naştere unei dinastii care o să se stingă, probabil, în vreo 2 generaţii). Mihai I a părăsit ţara pe care o conducea (a fugit, a fost alungat – cum vreţi voi să-i spuneţi). România este în acest moment o republică semi-prezidenţială.
Niciunul dintre lucrurile de mai sus nu justifică respectul exagerat faţă de Casa Regală. E drept, în momentul de faţă membrii Casei Regale sunt nişte oameni care fac acte de caritate şi care au nişte strămoşi de viţă nobilă. Atât. Restul ţine de un curent clădit pe disperarea oamenilor care nu mai găsesc direcţii politice în care să creadă.
Sunt de acord că e important să susţinem o idee, dar numai dacă respectiva idee e întruchipată de oamenii potriviţi.
În toamna anului trecut vă povesteam că, datorită unui efort colectiv, un profesor al Facultăţii de Litere din Bucureşti are ocazia să ducă flacăra olimpică pe o distanţă de câteva sute de metri. Pentru că mai e puţin până la Jocurile Olimpice, a venit şi momentul mult aşteptat.
Astăzi, de la 12:03, cei 5 Eroi Locali aleşi în urma unei campanii Samsung vor purta Torţa Olimpică.
Programul este următorul:
Bogdan Cismariu – 10:03 a.m. – St. Lawrance
Adi Hadean – 10:33 a.m. – Ramsgate
Marius Radu – 10:40 a.m. – Ramsgate
Cristina Bogdan – 10:53 a.m. – Broadstairs
Catalin Stelian – 11:03 a.m. – Broadstairs
Evident, e vorba de ora Marii Britanii. Prin urmare, doamna Cristina Bogdan va începe traseul pe la 12:50 (ora României). Puteţi urmări Live tot traseul aici.
Acum vreo 2 săptămâni am primit un colet la birou casa conspirativă. Pentru că se încheiase programul de lucru şi eu eram deja în drum spre casă, am dat o fugă a doua zi dimineaţă, înainte de plecarea la Oradea. După un ocol considerabil şi o întârziere de vreo oră, aveam în mână aparatul Knappa de la Ikea, gata asamblat şi pregătit de un foto-reportaj la Oradea. Numai că în momentul în care am schimbat maşinile, aparatul a rămas în parcare pe bancheta din spate a hoimobilului. Când mi-am dat seama eram deja pe la Braşov. Citeşte tot articolul
