Politics

IN Politics

Cum ziceam şi acum 2 ani, nouă nu ne-a ajuns cuţitul la os.

Most people are tired of total corruption in all spheres of life and the lack of justice and security officials’ self-will. The middle class has become an engine of the protest since it suffered harassment from the tax agencies.

Şi la noi e nasol, dar „lasă că ne descurcăm noi, vedem cum„. Şi la noi e corupţie, dar ne revenim cu o înjurătură straşnică şi ne vedem de treabă. Clasa noastră de mijloc (mică, cum e) încă trage la jug fără să comenteze prea mult. Când n-o să se mai poată, probabil că vom ieşi şi noi 1 milion pe străzi, cum au ieşit vecinii din nord.

Articolul complet despre criza din Ucraina e aici.

IN Politics

ponta_ghita

Nu ştiu cum şi de ce, dar pe pagina de Facebook a lui Ghiţă Ciobanul, un personaj dintr-o campanie Vodafone, a apărut o poză cu premierul României, Victor Ponta. Mai mult, şi pe pagina premierului a apărut o poză cu personajul ficţional Ghiţă Ciobanul. Pentru că orice aţi zice, Ghiţă Ciobanul e un personaj creat de McCann pentru Vodafone. Chiar dacă băiatul ăla chiar e cioban şi chiar se numeşte Ghiţă, el rămâne un personaj cu multe elemente preluate din viaţa reală.

Eh, şi cu acest personaj s-a pozat Victor Ponta, aşa l-a sfătuit pe el echipa lui de imagine. Aştept cu interes poze cu Zânul de la Banca Transilvania, cu Văru’ de la Tocmai.ro, sau cu Dorel de la băutura aia ieftină pe care n-o mai ştie nimeni.

Din partea cealaltă asocierea e la fel de bizară. Ce vrea să transmită Vodafone? Că se are bine cu puterea? Că Ghiţă Ciobanul votează USL? Că McCann face reclame atât de bune încât personajele lor sunt luate în seamă de oamenii politici? Oare nu pun şi de-un guest appearence în campania cu Ghiţă? Guvernul Ponta vă îndeamnă să vă cumpăraţi telefoane de la Vodafone, că Orange e portocaliu, deci băsist! Pentru ediţia de Paşti o şi văd pe Daciana făcând drob cu soţia şi sora lui Ghiţă. Ar fi un nou pas în comunicarea politică! Spaţiu electoral la TV pe banii unei companii de telecom. Dar la vedere, fără paravan.

Fiţi fericiţi că n-au apărut încă poze cu Mr. Muscle sau Ronald McDonald. Hai, votaţi Vodafone şi cumpăraţi cartele USL!

IN Politics

În ultima vreme aud o frază care mă amuză şi mă scoate din minţi în acelaşi timp. Vom face cutare lucru „dacă sunt bani la buget”. Vom mări pensiile dacă sunt bani la buget, le vom da medicilor ceva bani în plus din martie dacă sunt bani la buget, vom începe proiectul X dacă sunt bani la buget.

De parcă treaba asta cu banii la buget e o loterie totală şi habar n-avem de ce bani vom dispune peste 4-5 luni. Plătim din banii statului armate de specialişti, dar niciunul nu e în stare să dea o prognoză pe următoarele câteva luni. Aşa că rămâne să vedem cum stăm cu banii la momentul ăla şi ne descurcăm noi.

Înţeleg că un factor important ţine de încasările care se fac din impozite, dar e puţin aiurea ca un stat din ditamai Uniunea Europeană să fie atât de rupt în fund şi să nu ştie nici măcar aproximativ pe ce bani se bazează în următoarele 2 trimestre. E ca şi cum aş zice că te invit la o petrecere dar o să ne putem îmbăta în funcţie de ce băutură aduce lumea.

Deci asta cu „dacă sunt bani la buget” e mai degrabă o metodă de dus cu zăhărelul poporul până ne dezmeticim noi cum stă treaba şi cum ieşim din… situaţie.

IN Politics

zgonea_twitter

Distinşii noştri parlamentari revin la limbajul golănesc atunci când n-au prin preajmă o cameră de luat vederi. Dacă nu e cameră, nu se dă la TV, deci n-ajunge nimic la electorat. Şi chiar dacă ajunge, ne facem că plouă, ca Ponta cu plagiatul. Ţara merge, afacerile continuă. Hai, ciocu’ mic, că acum ei sunt la putere.

Mai multe tâmpenii debitate de Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, găsiţi aici.

IN Politics

plen_strasbourg

Din ţară, Uniunea Europeană este văzută ca un organism rigid care ne impune tot felul de lucruri. Percepţia e că UE ne-a interzis multe tradiţii şi ne-a obligat să respectăm standarde neobişnuite nouă. Pe lângă asta, UE ne-a pus la dispoziţie şi nişte bani din care noi am ştiut să luăm foarte puţin. Cam asta e, în mare, percepţia omului obişnuit despre UE.

De la Strasbourg lucrurile se văd mult mai aşezat, Uniunea funcţionează ca un organism unitar, iar egalitatea între membri depăşeşte nivelul declarativ. Marea familie europeană există şi are preocupări comune pentru toţi cei 500 de milioane de cetăţeni. După cum ne povestea Ioannis Darmis, şeful unităţii Media şi Monitorizare de la Parlamentul European, tot ce se discută la Strasbourg şi Bruxelles ţine de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din UE. Şi nu sunt sigur că suntem cu toţii conştienţi de asta, mai ales că interesul pentru informaţiile de la PE este destul de scăzut. Citeşte tot articolul

IN Politics

Victor Ponta a văzut la televizor că sunt cozi pe Autostrada Soarelui şi a dispus să nu se mai perceapă taxa de drum la podul de la Cernavodă.

Excelent, acum am înţeles ce face un prim-ministru: stă în faţa televizorului şi rezolvă problemele care apar pe micul ecran. Păi dacă tot suntem la capitolul ăsta, să ştiţi că de pe strada Sapienţei s-a furat un câine. Poate îl găseşte premierul şi-l aduce înapoi.

IN Politics

Cine a fost în ultimul an la putere?
USL.

Cine e acum la putere?
USL.

Cine avea majoritatea în Parlament?
USL.

Cine o va avea de acum încolo?
USL.

Dincolo de procente, alianţe şi alte calcule, ieri nu s-a întâmplat absolut nimic. Puterea a mai câştigat 4 ani de mandat, dar nu se ştie cine va mai fi la putere. Teoretic USL. Dar practic au migrat oameni şi partide de atâtea ori încât e posibil orice. Nu poate nimeni să garanteze că peste 6 luni n-o să-l dea jos liberalii pe Antonescu pentru a reface alianţa cu ARD (ex-PDL).

Deci de sâmbătă până azi nu s-a schimbat nimic în România, situaţia politică e la fel de instabilă. Iar de-abia de aici începe adevărata problemă.

IN Politics

Dinu „să-ţi fie ruşine!” Patriciu a vândut Adevărul Holding. Fix înainte de alegeri şi imediat după ce-a fost achitat în justiţie. Se mai îndoieşte cineva că cele două evenimente au legătură între ele? Cine e tâmpit să vândă un trust de presă în prag de alegeri, când se mai pot ciuguli nişte sume frumuşele de la diverşi pretendenţi ai locurilor moi din Parlament?

Un băiat de pe la Adevărul şi-a suflecat mâinile şi a început să arunce cu pietre în patronul abia plecat, proclamându-şi retroactiv independenţa faţă de mogulii pătaţi. El, care până acum a acceptat să stea pe un salariu micşorat şi primit din când în când, s-a trezit din reverie şi înjură cu nesaţ şeful plecat. O românească trecere pe nesimţite de la „Săru’ mâna, şefule, când primim şi noi salariile?” la „Şi să ştii că nici nu ne-ai fost simpatic, băi Patriciule!”.

Campania a III-a

question_answer0
IN Politics

Până la 12 septembrie rămânem în joc de glezne şi ne pregătim pentru a treia campanie electorală din acest an început cu proteste în stradă.

Prima parte s-a rezolvat:

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în băsişti şi-n uselei,

Oare o s-o apucăm şi pe a doua?

Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

 

IN Politics

O să trecem şi de referendumul ăsta, o să se încheie o nouă campanie şi vom trage linie. Poate acum, poate la începutul anului viitor, după încă una sau chiar două campanii electorale.

Concluzia mea, cel puţin după ce-am văzut până acum în România post-decembristă şi, mai ales după ce-am văzut în ultimele şase luni e că poporul nostru e unul de stânga. Cum s-ar zice, comuniştii nu sunt doar ei, ăia care au dat note informative la Securitate sau au fost trăit în cercurile apropiate Tovarăşului, ci suntem şi noi, prin fiecare murmur care aduce aminte de „perioadele mai bune”. Cu fiecare pensionar care cugetă că pe vremea lui Ceauşescu era mai bine, cu fiecare salariat care nu verbalizează gândul, dar se rezumă să declare că înainte era stabilitate în ţară şi „te descurcai”. Citeşte tot articolul

Meniu