uniunea europeana

IN Televiziune, Web

Săptămâna trecută a apărut o ştire interesantă, care nu cred că a fost abordată suficient: Uniunea Europeană vrea să oblige Netflix şi Amazon să crească ponderea de conţinut european până la cel puţin 30%. Încă nu s-a dat legea, dar responsabilul unei comisii de tehnologie care a creat proiectul susţine că e doar o formalitate votul din decembrie. Fiecare ţară poate chiar să-şi crească procentul-limită până la 40%, cele 10% procente putând fi ocupate de content local.

Va fi interesant de văzut cum ar face asta Netflix şi Amazon în România, în condiţiile în care televiziunile de la noi sunt conştiente că cel mai mare avantaj al lor este conţinutul local (după cum explica recent Alex Cesnavicius, CEO-ul PRO TV, într-un interviu exclusiv pentru acest blog). Cine o să vândă acel content local cu care s-ar putea completa cei 10%?

Citeşte tot articolul

IN Politics

plen_strasbourg

Din ţară, Uniunea Europeană este văzută ca un organism rigid care ne impune tot felul de lucruri. Percepţia e că UE ne-a interzis multe tradiţii şi ne-a obligat să respectăm standarde neobişnuite nouă. Pe lângă asta, UE ne-a pus la dispoziţie şi nişte bani din care noi am ştiut să luăm foarte puţin. Cam asta e, în mare, percepţia omului obişnuit despre UE.

De la Strasbourg lucrurile se văd mult mai aşezat, Uniunea funcţionează ca un organism unitar, iar egalitatea între membri depăşeşte nivelul declarativ. Marea familie europeană există şi are preocupări comune pentru toţi cei 500 de milioane de cetăţeni. După cum ne povestea Ioannis Darmis, şeful unităţii Media şi Monitorizare de la Parlamentul European, tot ce se discută la Strasbourg şi Bruxelles ţine de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din UE. Şi nu sunt sigur că suntem cu toţii conştienţi de asta, mai ales că interesul pentru informaţiile de la PE este destul de scăzut. Citeşte tot articolul

Meniu