Abonează-te la newsletterul Maison Créative ca să afli ce evenimente ți-am pregătit

vecini

Dilemă domestică (2)

sept. 20, 2014

În ultima perioadă din blocul de vis-a-vis se tot aude cum schelălăie un câine cât e ziua de lungă. S-a mai întâmplat şi în anii trecuţi, dar vara asta parcă zi de zi am auzit căţelul ăla cum plângea. Pare să fie închis pe un balcon sau în baie şi plânge de se aude în tot cartierul.

Pe lângă faptul că mă trezeşte cam de 2 ori pe săptămână, ţi se şi rupe sufletul când auzi, iar apoi devine enervant. Întrebarea e ce-am putea face? La cine trebuie sunat? Poate veni o asociaţie care se ocupă cu protecţia animalelor să constate situaţia şi să-l amendeze pe stăpânul idiot?

Dilemă domestică

aug. 26, 2013

IN Casual stuff

Acum vreo două luni s-au mutat nişte vecini noi în apartamentul vecin, un cuplu de tineri destul de simpatici. La prima vedere foarte liniştiţi, într-o zi au anunţat toţi vecinii că vor organiza un mic party de casă nouă şi că s-ar putea să dea muzica ceva mai tare, dar că se vor opri când încep orele de linişte. Ceva de vis din punctul meu de vedere, mai ales că în restul timpului pare că ies în oraş destul de des şi se întorc noaptea.

Numai că acum câteva zile m-am trezit într-un mare scandal. Şi era 1 jumate noaptea, mă culcasem doar de vreo două ore. Prima oară am crezut că e scandal la mine în casă, doar că eram singur. Pe urmă m-am trezit, m-am dezmeticit puţin şi mi-am dat seama că asist, prin perete, la o dispută conjugală. Dar de-aia nasoală, cum n-am avut în viaţa mea şi sper să nu am niciodată, cu înjurături, ţipete şi plâns. După vreo 5 minute disputa s-a mutat pe holul de la intrare, eu urmăream totul pe vizor ca un spion pensionar. Tipul tocmai ieşit din duş a îmbrâncit-o de două ori pe prietena lui, i-a descuiat o uşă suplimentară aflată la capătul holului şi a dat-o afară.

După vreo jumătate de oră cred că tipa s-a întors şi s-au împăcat, dar episodul mi-a rămas în cap. Pe moment n-am reacţionat, deşi de obicei primul instinct pe care îl am e să sun la Poliţie. Pe urmă încerc să intervin, măcar de la distanţă. Doar că de data asta n-am schiţat niciun gest şi ulterior mi-am făcut procese de conştiinţă. Nu-mi dau seama exact nici acum dacă era cazul să intervin sau să chem poliţia. Teoretic n-au fost decât câteva îmbrânceli, dar tot agresiune e şi putea să fie mai rău.

Ce-aţi fi făcut în locul meu? Sunaţi la Poliţie? Deschideaţi uşa să-i calmaţi? Sau ignoraţi episodul pe principiul că fiecare trebuie să-şi vadă de treaba lui?

În casa mea eu comand!

apr. 9, 2012

IN Revolte

Aseară era ceva party la studenţii care locuiesc un etaj mai jos decât mine. Nişte băieţi care sunt atât de bogaţi încât să vină la Bucureşti să studieze dar atât de săraci încât să nu-şi permită să bea o bere într-un bar din Centrul Vechi. Din când în când mai dau câte un party ca să sărbătorească ba intrarea în sesiune, ba vacanţa, ba finalul sesiunii. Foarte frumos. Sunt tineri, sunt sărmani, să-i lăsăm să se distreze. De obicei n-am nicio problemă cu petrecerile până la ore rezonabile: 1-2 noaptea. Dincolo de ora aia mi se pare de bun simţ să dai muzica mai încet şi să faci ciocu’ mic dacă nu-ţi permiţi decât bere la PET asezonată cu manele în apartamentul de bloc.

După câteva atenţionări (bătrânescul bătut în ţeavă nu prea merge pentru că nu mai am ţevi prin casă, dar m-am descurcat) am sunat la poliţie. În timp ce aşteptam poliţia, mama încerca să mă calmeze şi a reuşit să mă enerveze mai rău. A zis, printre altele, că fiecare face în casa lui ce vrea (cu jumătate de gură, ce-i drept). Sigur, fiecare face ce vrea, dar asta e valabil cât timp nu deranjează vecinii. Şi mi-am amintit de două mari probleme pe care le are societatea noastră: frica de a lua măsuri şi dorinţa de a-ţi exercita dreptul pe proprietatea ta încălcând astfel intimitatea altora.

Las la o parte faptul că aceşti studenţi cordiţi nu sunt proprietari, dar mă aştept de la orice om normal să-şi dea seama când întrece o limită. Nu era nici Revelionul, nu câştigase Steaua vreo cupă europeană, nu era zi liberă. Dar tinerii manelişti se pregăteau să plece acasă şi au zis să dea un party de Florii. De obicei se opreau la atenţionări, dar de data asta au dat muzica mai tare şi şi-au văzut de băut. Momentul m-a făcut să-mi dau seama că am mai participat şi eu pe la câteva astfel de petreceri (nu de multe ori) şi am fost complice la poluarea fonică a unor vecini din diverse blocuri. N-o să se mai repete. Şi vă sfătuiesc să refuzaţi invitaţii la astfel de petreceri de oameni săraci. Au vecini şi ei.

Melteanul cu câine

mart. 9, 2012

IN Casual stuff

N-am o problemă cu animalele de companie. Am mai spus că mi se pare chinuitor să ţii un câine într-un apartament de bloc, dar fiecare cu damblaua lui. Totuşi, când îţi asumi această responsabilitate, fă-o până la capăt.

Nu lăsa animalul să coboare singur până la parter, că n-are degete să-şi deschidă singur uşa de la intrarea în scară. Nu-l lăsa jos cu o piatră înfiptă în uşă ca să poată să intre animalul când are chef şi să stea pe la uşi. Nu aştepta să latre cât să trezească tot blocul până să-i dai drumul.

Toate variantele de mai sus te fac un meltean leneş. Şi tu nu vrei să ne arăţi că eşti un meltean leneş.

Vecinul nou

feb. 17, 2012

IN Casual stuff

Cred că nu e bucurie mai mare pe lumea asta pentru un locatar decât să poarte o conversaţie despre istoria blocului cu un vecin proaspăt.

Zilele trecute vreo 3-4 cetăţeni din bloc îşi dădeau zăpada de pe maşini. La un moment dat se apropie un tânăr care părea că analizează zona. Şi a început discuţia. Vecinii s-au strâns în jurul lui şi îl priveau circumspect.
Citeşte tot articolul

Efectele globalizarii in C3

oct. 26, 2008

IN Gânduri de zi cu zi

Inainte de revolutie oamenii aveau anumite retineri cand venea vorba de interactiuni cu venicii de bloc. Nimeni nu ar fi vrut sa se trezeasca cu un informator in casa. Erau totusi prietenii trainice intre vecini. Dupa revolutie (ai mei erau in bloc de putin timp) lucrurile au fost dubioase. Atmosfera de ‘fiecare pentru el’ se simtea din plin dar, cu timpul, au inceput sa socializeze cu diversi vecini. Ba chiar s-au legat si prietenii care au avut ca rezultat nopti pierdute la cafele si seminte.

Nu erau bani, se gasea rar o caseta VHS buna, se inchiria la greu. Imi aduc aminte cum am vazut Lion King la vecinii de la 2 cu o tipa care acum e Miss prin Australia. Treptat, lucrurile s-au schimbat, familia respectiva si-a deschis o afacere si a inceput sa frecventeze alte ‘cercuri’. Pe urma s-au si mutat. Au urmat alte interactiuni cu diversi vecini.

In ultimii ani situatia e foarte…. ‘europeana’. Ne-am instrainat unii de altii. ‘Buna ziua’ – ‘buna ziua’ si atat. Ne grabim sa ajungem in apartament sau sa iesim din bloc, ne grabim sa nu intarziem la intalnirea cu prietenii din Titan, Colentina sau alte cartiere ‘de peste mari si tari’. Nu mai stam la dis cutii cu oamenii cu care convietuim pentru ca n-avem timp de toate prostiile. Oamenii nu s-au schimbat foarte mult, sunt tot aia din’92 -’93 insa noi ne-am schimbat ireversibil. Suntem mai europeni.

Cumpar apartament

iul. 22, 2008

IN Casual stuff, Caterinci

Mi-am dat seama ca e foarte misto sa stai singur (da, stiu sunt ciudat). Nu te fute nimeni la cap, nu iti faci programu la baie dupa nimeni, mananci cat vrei si muzica e tare doar daca tu crezi ca e tare. (daca nu, e un jeg)

O alta chestie pe care o stiu de mult e ca imi place cartieru asta, (desi injur zilnic pana reusesc sa ies din el) imi place zona si imi place chiar si blocu. Vecinii sunt simpatici si m-am obisnuit. In plus sunt destul de conservator. Asa ca singura solutie pe care o vad este sa raman aici si ai mei sa se mute. Cat timp sunt ei in concediu o sa incerc sa le gasesc un apartament misto prin zona. (nu foarte aproape ca sa tin intr-o anumita limita numarul de vizite)

Daca as avea si bani cred ca l-as cumpara si i-as anunta frumos ca s-au mutat (sunt in stare :)) )

Daca nu le mai place mobila si vor sa scape de ea si sa-si ia niste Lego de la Ikea, o sa anunt si aici un mare park-sale (nu mai avem garaje.. le-au demolat)

Sunt un bun cetatean…

ian. 3, 2008

IN Revolte, Romanica noastra

Mereu am fost… In plus…sunt destul de gospodar.Asa ca mi-am facut curaj si am coborat sa dau zapada din fata blocului.

Am stat vreo 3 ore si ceva…timp in care am curatat singur aleea din fata blocului.

Cel putin Forrest Gump am fost astazi.(Aveam chef fac ceva…asa ca am zis sa dau zapada de pe aleea din fata blocului…cand am ajuns acolo am zis ca ar fi misto sa dau zapada de pe toata straduta..cand am terminat…am zis ca e o idee buna sa dau zapada de pe sosea….si cand am terminat..am zis ca ar fi o idee buna sa dau zapada de pe tot bulevardul :)) ) Ma rog..in realitate n-a fost chiar asa…

Oricum…mi-am adus aminte de vorbele (de duh) ale doamnei Mantale.Mioara Mantale.(„daca toti bucurestenii ar lua o lopata si ar curata aleea din fata blocului lor ar disparea toata zapada”).yeah right.

Si inca ceva…pe mine nu m-a luat pe nepregatite ninsoarea asta…de pe la 2-3 (azi-noapte) mi-am dat seama ca avem o situatie de criza…si de atunci m-am gandit unde am pus lopata de zapada…

E destul de fun sa te uiti la TV si sa nu fii nevoit sa pleci prea departe de casa..

Mai jos aveti cateva poze..un fel de before and after..