viata

IN Casual stuff

fifa14

Acum câteva luni am renunţat să mai joc Fifa single player şi am trecut pe multiplayer, partea de Seasons. Pe scurt, sunt 10 divizii fiecare cu câteva sute de mii de jucători de diferite valori, în fiecare ligă joci cu echipe apropiate de valoarea ta şi tragi la promovare sau la câştigarea campionatului. Adică diverse bareme de puncte din 10 meciuri. Pentru mine e o schimbare foarte mare, până acum preferam să fac şi partea de Manager inclusă în joc, un fel de struţo-cămilă. De când joc numai online am ajuns să pierd nopţile şi să mă implic trup şi suflet în competiţie.

Experienţa asta m-a învăţat o grămadă de lucruri, care se aplică şi în viaţa de zi cu zi:

1. Diferenţa între o victorie şi o înfrângere ţine uneori de cele mai mici detalii. O schimbare făcută la timp, un jucător mutat de pe o bandă pe cealaltă, un fundaş pus să marcheze un atacant înalt. Cam ca atunci când schimbi drumul spre serviciu şi o întâlneşti pe fata aia mişto care îţi plăcea mult în liceu.

2. Nicio greşeală nu rămâne nepedepsită. Dacă faci greşeli, fii sigur că e cineva care stă la pândă şi o să profite de asta. Nu te baza pe ideea că greşelile pot trece neobservate. Citeşte tot articolul

IN Filme, Televiziune

In ultimii ani am ramas fara multi actori de valoare. Numele grele din teatru si film se duc usor-usor. Sigur… e ceva normal. Asta este cursul firesc al vietii. Ilarion Ciobanu s-a dus, Stefan Iordache nu se simte nici el foarte bine. Totusi… cu cine ramanem?

Macar daca am avea o generatie de actori care sa vina din spate. Sunt cativa, dar nu mai mult de o mana de oameni. Vechea generatie, cea a legendelor,  era mult mai numeroasa (intr-o perioada in care, ce-i drept, se faceau mai multe filme). Acum imi vin in cap Anamaria Marinca, Dragos Bucur… in fine… mai sunt. Dar langa ei pe cine punem? Pe Adela Popescu? Pe Dana Rogoz? E cam trista situatia…

IN Gânduri de zi cu zi

Vorbeam acum ceva timp cu Jo_ despre viata noastra noua si modul in care ar trebui sa gestionam noile relatii impreuna cu cele vechi.Eu unul am esuat.N-am reusit sa-mi fac timp pentru toti prietenii.Si treptat m-am indepartat de oameni care mi-au fost alaturi in multe situatii.

Asta in timp ce incercam sa-mi fac noi prieteni…oameni pe care abia ii cunoscusem.Dar cum tot Jo_ spunea…e ceva normal.. e o noua etapa…. Saaau nu.

E misto vartejul asta de amicitii noi in care mereu poti sa iesi cu X..sa stai cu Y si Z…pe urma sa o iei de la capat cu alti oameni.Doar ca e inutil…si instabil..si complet artificial…si nu vreau asa ceva.Nu vreau prietenii de carton.. nu vreau sa-mi mai neglijez prietenii adevarati… nu vreau decat sa ma intorc la perioada august-septembrie.. „cand strigam ca am doar optishpe ani…sunt nebuun iubesc si nu am bani…” asta la 12 noaptea in buburuza ioanei in drum spre mc drive.

Probabil ca a fost buna etapa asta.sau poate ca nu dar cred ca am invatat ceva.Ca totul se face cu pasi miici…mici de tot si poate e mai bine asa…episoadele astea trecatoare ma fac sa revin cu picioarele pe pamant.

revin cu un todolist pentru 2008. o sa fie lung. nu fac bilantzuri.nu-mi plac.sunt de cacat.ce-a fost a fost..n-ai cum sa mai schimbi.daaar ce-o sa fie sta in mainile noastre.nu? :-S

IN Contraste

Scriam acum ceva vreme despre fetitza unor prieteni de familie care a fost diagnosticata cu cancer.Din fericire testele au aratat in cele din urma ca Maria nu are cancer si ca analizele au fost eronate din cauza unor complicatii ale unei banale operatii de apendicita.Se pare ca exista cineva acolo Sus care a avut grija de ea….

Am uitat de mine…

question_answer0
IN Gânduri de zi cu zi

Mi s-a atras atentia zilele astea ca n-am mai scris nimic pe blog…cam asa e…Zilele astea am fost atat de prins incat am uitat sa mai mananc atunci cand mi-era foame , sa dorm cand mi-era somn , sa beau cand….ati inteles ideea.si  cu toate astea ma gandeam la multe chestii pe care le pot scrie pe blog fara sa am idee cam cand o sa le scriu.

Am fost atat de aerian zilele astea incat nici nu-mi mai dadeam seama ce vreau atunci cand mi-era foame.Simteam ca ceva nu e in regula…incercam sa beau un suc….nup..nu asta era…. ma culcam putin…nup..nici asta…. ah…de fapt mi-era foame…ok..so let’s eat…

acum ma duc la o plimbare…cred ca simt nevoia de aer curat…

IN Gânduri de zi cu zi

Acest post prezinta realitatea cruda pe care o ignoram si o ascundem in spatele unui zambet fals.Acest post este deprimant dar adevarat.

Maria este o fata de 10 ani.Ii spun Maria desi nu o cheama asa si de fapt nici nu are importanta numele ei.E o fetita ca oricare alta.Urma sa inceapa scoala saptamana viitoare.Numai ca in urma cu o luna i-a aparut un ganglion in zona gatului.A fost internata si i s-au facut analize.A parut doar o umflatura la inceput astfel incat medicii au lasat-o sa mearga acasa.Dupa putin timp a inceput sa se simta rau… ganglionul a crescut si a fost internata pentru a i se extirpa tumoarea.

Dupa 2 internari si o operatie parintii au primit o veste sfasietoare.Tumoarea e maligna.Maria are cancer.La varsta ei conformatia ei plapanda va fi nevoita sa faca tratament cu citostatice.Iar aceasta lupta cu boala o va ucide inaintea cancerului.Medicii ii dau maxim 3-4 luni.Poate alege sa nu se trateze sau poate alege sa se trateze dar tratamentul o poate ucide mai repede decat boala.Indiferent de cale,numai o minune o poate salva.

Mor multi copii de varsta ei anual,e adevarat.Insa nu pot sa nu-mi pun intrebarea care ii framanta pe parinti: „Cum crezi ca e mai bine sa moara fiica ta?”

Dumnezeu sa ii ajute!

Miercuri seara.El…vine obosit pe la 7 de la munca.A alergat toata ziua prin oras.Isi desface usor nodul de la cravata si se uita la umerasele asezate cu costume si camasi.Si realizeaza ca dupa ce se va muta de la parinti o sa fie nevoit sa calce,spele si sa faca totul singur.Si nu suna bine deloc…Si vine solutia…o sa se casatoreasca.O sa faca si el ca Nelu si Fane care o duc bine cu neveste.Castiga destul.Isi permite.

Sa-si angajeze o menajera?Neeeaah…n-are sens..ar fi doar o relatie…impersonala..ca sa zic asa..el vrea pe cineva care sa se implice..care sa-i spele sosetele din iubire.O menajera face curat si pleaca.Dar el mai vrea si sex pe urma…ce face atunci..doar nu merge la femei……si daca menajera nu e si bucatareasa?

Atunci iese in lume si gaseste o fata.Care-i devine si sotie.Si menajera.Si bucatareasa.Si amanta.Si ea il iubeste.Si vrea pe cineva care sa accepte ca nu e fotomodel.Si cineva care sa o sustina financiar.Macar partial.

Joi seara.El…vine obosit…la 7 45.A alergat mult prin oras…dar pe a 6 a iesit la o bere cu Nelu si Fane.Isi desface nodul de la cravata,isi saruta sotia care ii intampina cu un zambet usor fortat.Vede ca totul este pregatit pentru ziua urmatoare si se duce la televizor sa vada stirile din sport.Intre timp ea i-a incalzit mancarea si a pregatit totul.Discuta despre week-end si cum si-l vor petrece impreuna.se uita la un film si se culca.fara sex.El e prea obosit…si oricum maine se duce sa-si vada amanta.si maine..dupa ce va veni de la serviciu ea ii va calca din nou costumul,ii va spala alte haine si va pregati si mancarea.fara sa primeasca in schimb nici macar un salariu.ca sa nu mai vorbim de toata dragostea lui.

Si atunci va intreb.Nu este ea una dintre acele neveste disperate care prefera o casatorie nereusita in defavoarea unui esec sentimental vizibil?

Meniu