Astăzi are loc a doua ediție a conferinței Legal Issues in Social Media, organizată de Evensys. Încercăm un (semi) live-blogging.

Panelul I – Riscurile la care sunt supuse companiile în Social Media

Se pune accent pe proceduri. Cristina Bazavan a subliniat că informațiile publicate în social media sunt la fel ca la poliție: pot și vor fi folosite în presă (e perfect legal, exceptând cazurile în care apar probleme de drepturi de autor). Statusuri sau pozele ideile nu sunt o problemă legală, doar textele mai ample preluate integral pot fi un subiect de discuție juridica, explică Ana-Maria Baciu, partener NNDKP.

Victor Kapra a dat exemplul șefului serviciilor secrete britanice, care a avut o problemă de securitate după ce soția și fiica lui au publicat informații secrete pe conturile de Facebook.

BancPost are o serie de reguli pe pagina de Facebook pentru a putea reglementa în mod simplu problemele care apar. Unele situații de criză de comunicare pot deveni probleme de legal dacă nu sunt administrate corect.

Printre regulile obișnuite aplicabile angajaților în social media:

– să nu dezvăluie informații confidențiale despre companie
– să precizeze că sunt angajați la o anumită companie dacă fac comentarii despre produsele acelei companii
– să nu facă comentarii negative legate de concurență

Discuția ajunge în zona de cookies și modul în care ar trebui folosite mesajele care anunță folosirea cookie-urilor.  Consimțământul legat de cookieuri nu poate fi for ever, ci se acordă pe perioade de 1 an cel mult. Adică după 1 an trebuie să revină acel mesaj prin care se cere acordul utilizatorului.

Se discută despre folosirea fotografiilor fără copyright pe conturile de social media. Pe scurt, e nevoie să aveți acordul de folosire al autorului acelei fotografii. Sau cel mai simplu, să folosiți doar fotografii făcute de voi.

E și un caz deja celebru cu o pagină de Facebook ștearsă după folosirea de fotografii fără copyright.

Panelul II 

Cristi Manafu povestește despre diferite situații de criză din social media și nu numai. Sunt date ca exemplu failurile Crucea Roșie, o firmă de îmbrăcăminte din Egipt care a dat-o în bară în timpul revoltelor din Cairo, campania Urăște și problema cu Mircea Radu ”gay”.

Delia Belciu, asociat senior NNDKP vorbește chestii foarte tehnice legate de domenii. Domeniile TLD generale, TLDurile de țară și care sunt drepturile legate de domenii.

Cybersquatting-ul este înregistrarea abuzivă a unor nume de domeniu profitând de numele anumitor companii sau celebrități. Scopul este de a profita direct prin intermediul unui site de fanii sau clienții companiei/vedetei, a doua variantă fiind vânzarea domeniilor.

Tot o formă de cybersquatting este renewal snatching – înregistrarea unui domeniu imediat după expirarea numelui de domeniu (pentru domeniile care necesită reînnoirea – .com, .info etc.).

Ana Glavce, HR Manager TNT România vorbește despre cum sunt folosite rețelele de socializare pentru comunicarea internă. Există un grup de Facebook privat, doar pentru angajați, grup pe care loc au tot felul de discuții (47% din angajați sunt în acel grup – TNT are 320 de angajați în toată țara).

Angajații TNT primesc un scurt set de recomandări legate de comunicarea și prezența în social media. Niște Dos and Dont*s de bun simț (nu mințiți, nu spamați etc.)

Bogdan Manolea – ”Când legea (NU) face ordine în social media – bloggerii, sondajul, îndoiala și colonul. Primul caz este un proces dintre un jurnalist și Dumitru Sechelariu. Cel de-al doilea e cazul Colon Help și procesul cu WordPress (Automattic). Despre cazul cu WordPress şi Colon Help puteţi citi aici. Prezentarea lui Bogdan Manolea e aici.

Panelul III 

Prima prezentare a fost susţinută de Iulia Ghiţă, avocat la NNDKP. O prezentare foarte lungă, de peste o oră cu o mulţime de aspecte legale. Definiţii şi distincţii între drepturi de imagine şi de autor, termeni şi condiţiile diverselor reţele de socializare, aplicabilitatea legilor pe aceste reţele sociale, tipuri de conţinut (public, privat) şi ce presupune fiecare setare. S-a adăugat şi o serie de informaţii legate de licenţele Creative Commons – care sunt nişte texte juridice (licenţe) întocmite de nişte oameni binevoitori. În funcţie de tipul de licenţă, autorul (sau, mai exact, deţinătorul drepturilor asupra respectivei opere intelectuale – uneori pot diferi) are anumite drepturi.

Nu există o certificare absolută asupra originalităţii unor idei, dar dacă în acelaşi timp două persoane din zone diferite de pe blog vin cu aceeaşi idee, cel care o patentează primul este deţinătorul ideei. Cea mai ieftină variantă de a proteja drepturile de autor este trimiterea prin poştă a unei opere/idei/etc. (în justiţie se va proba cu ştampila datată de la poştă).

Ionuţ Oprea, Manager la Standout a vorbit puţin despre reguli de conduită şi a dat câteva dintre exemplele (deja) celebre (o parte din ele amintite şi de Manafu). Ionuţ a explicat cât de importantă e monitorizarea în astfel de cazuri.

Mădălina Uceanu a prezentat problema din perspectiva departamentului de HR. Cât e de important ca angajaţii unei companii să respecte nişte minime norme de conduită (în fond, de bun simţ) chiar şi pe reţelele de socializare (evident, acestea fiind folosite preponderent în afara serviciului). Mădălina a mai vorbit şi de o practică rar întâlnită în România: verificarea conturilor sociale ca parte din procesul de recrutare. Pe scurt, au existat cazuri în care angajatorii au cerut parolele viitorilor angajaţi pentru a face verificări pe conturile personale ale acestora. O altă practică întâlnită în afară este verificarea “peste umăr”, cu angajatul de faţă.

Andrei Roşca a prezentat câteva aspecte particulare legate de Facebook. A inserat diverse pasaje din Termenii şi Condiţiile Facebook şi a reuşit (cred) să-i deprime pe mulţi din cei prezenţi în sală. A subliniat că potrivit regulilor Facebook folosirea de diferite mesaje de tip “call to action” este interzisă în cover photos, că sunt interzise concursurile cu likeuri sau cu comentarii, că tot ce se desfăşoară pe wall şi are premii puse în joc este ilegal (corect ar fi ca toate concursurile şi tombolele să se desfăşoare într-o aplicaţie de sine stătătoare). O informaţie care îmi scăpase până acum e că nu ai voie să notifici un câştigător prin chatul Facebook. Plus o mulţime de informaţii pe care le aflaţi dacă vă faceţi timp să parcurgeţi Terms and Conditions.

O conferinţă interesantă, cu o mulţime de lucruri de bază pe care e foarte important să le ştie companiile. Totuşi, după ce s-au pus în discuţie atâtea probleme juridice legate de Facebook şi alte reţele de socializare, cred că cei mai mulţi au concluzionat că e mai simplu să nu faci nimic pe Facebook ;)) Sau dacă faci, să ai foarte mare atenţie şi să apelezi la o firmă specializată care să-ţi acorde consultanţă.