Nu ştiu dacă vă mai amintiţi, dar reclamele de la Super Bowl erau un subiect uriaş acum 5-10 ani. Erau mult mai „big” decât meciul în sine, decât Half Time Showul, totul se învârtea în jurul reclamelor.
În 10 ani, preţul pentru 30 de secunde de publicitate s-a dublat (de la 2.5 milioane în 2006 la 5 milioane în 2016). În următorii 10 ani s-a mai dublat încă o dată.
Şi cu toate astea ceva s-a schimbat. Existau acum 10-15 ani tot felul de site-uri care măsurau vizibilitatea reclamelor de la Super Bowl, YouTube făcea secţiuni speciale, totul era într-un punct maxim de interes. Chiar remarca cineva pe net zilele trecute că nu mai există topuri cu reclamele. Cum s-a ajuns aici? Aş zice că sunt 3 explicaţii coroborate, dintre care ultima e cea mai importantă:
1.A scăzut nivelul produsului creativ livrat. Reclame mai slabe, total nememorabile, la care s-a ajuns din cauză că publicitarii nu mai gândesc în sloturi de 30 de secunde, ci în formate diferite, fie mai lungi, fie mai scurte (pentru social media). E alt tip de storytelling pentru care se exersează.
2.Reclamele sunt acum publicate pe social media mult înainte de Super Bowl, pentru a maximiza potenţialul de viralizare. Nu mai dai banii pentru alea 30 de secunde din timpul unui meci de fotbal, ci pentru privilegiul de a spune „eu am o reclamă la Super Bowl, hai să-ţi arăt pe ce am cheltuit o sumă obscenă de bani”. Oricum, niciodată nu dai doar 8-10 milioane de dolari. Dacă se întâmplă să ai doar un singur slot (deşi cam toate companiile iau cel puţin 2-4 sloturi), plăteşti vedeta, producţia, agenţia de creaţie, aşa că ajungi la 12-14 milioane destul de repede.
Revenind la povestea cu publicarea pe social media, chestia asta a dus la efectul invers. Adică s-a cam fâsâit cu atâtea teasere.
Dar cel mai important motiv este al treilea.
3.Oamenii îşi iau porţia de entertainment scurt din social media. Ce erau reclamele bune, în fond? Porţii scurte de entertainment. Acest tip de conţinut nu mai exista în altă parte. Erau bancurile de prin ziare sau de pe net, erau bancurile pe care oamenii le transmiteau prin viu grai şi cam atât. Nu existau video-uri scurte, nici măcar în primii ani după apariţia Youtube-ului. Ok, erau acele gaguri, dar vorbim de câteva sute de clipuri în total. Oameni care alunecau pe coji de banană şi chestii de genul ăsta. Şi mai erau reclamele.
Astăzi, dacă deschidem orice reţea socială, dăm de content scurt, între 15 şi 45 de secunde, gata să fie consumat. Super divers, împins în faţa noastră de algoritmi sofisticaţi care ne arată fix ceea ce vrem să vedem. Aşa că nu mai e ceva inedit să urmărim reclame, fie ele şi unele foarte, foarte scumpe.
2 comentarii. Leave new
acum 15 ani, era un conținut bun și creativ.
acum ai 15 variante.
Acum 15 ani încă mai erau reclame pe care ți-ai fi dorit să le fi făcut. Acum sunt cel mult meh.