butic_lamustaciosu

Există anumite momente cheie în viaţa unei comunităţi. Puncte de cotitură, zile Z. Pentru cartierul Militari, un astfel de moment a fost pe la începutul anilor ’90, când un cetăţean şi-a făcut curaj şi a trântit un butic de tablă. N-a fost primul, nu avea să fie nici ultimul. A devenit parte dintr-o mică colonie de buticuri care vindeau bere, vin, apă minerală la sticlă de sticlă, ţigări, ciocolată KISS, tot felul de alte nimicuri şi, cel mai important, ouă Kinder. După vreo 2-3 ani, pe terenul viran din spatele buticurilor s-au făcut şi nişte mici terase, introducând în cultura de cartier noţiunea de “umbreluţe”. Afacerea cu umbreluţe n-a ţinut mult pentru că pe un alt teren viran s-au făcut nişte umbreluţe mai mari şi mai frumoase, unele care aveau chiar şi alune prăjite! Un fel de Centru Vechi al cartierului Militari, cu birturi unul lângă celălalt. Lumea s-a mutat acolo, dar au rămas buticurile.

Cu toate astea, unul din ele, buticul de tablă vopsit cu negru, s-a dezvoltat. Curând, toată lumea prefera să meargă “La Mustăciosu”. Fără să fi avut un nume afişat vreodată, “La Mustăciosu” şi-a căpătat numele de la patronul-vânzător, care părea să se fi mutat acolo. La prima vedere ai fi zis că e fratele mai slab, chel şi fără şapcă al lui Mario. Chiar şi când a demolat primarul Băsescu toate buticurile, “La Mustăciosu” a rămas pe poziţii şi a păstrat totul în jur. Programul a devenit non-stop, astfel că venea lume din toate colţurile cartierului să cumpere în miez de noapte. A trecut peste zăpezi, controale, a vândut mii de ouă kinder şi a făcut copii fericiţi.

Şi-a adus pe rând soţia să vândă în butic, mai apoi băiatul, pe cea care avea să-i devină noră, uneori a schimbat şi câţiva angajaţi. A fost la gemuleţ iarna şi a vândut vara îngheţată mai bine de 20 de ani, iar astăzi, după atâta amar de vreme în care a ţinut deschis indiferent de situaţie, “La Mustăciosu” avea toate luminile stinse. Vitrinele frigorifice erau scoase din priză şi un mic ambalaj tăiat dintr-un cartuş de ţigări anunţa sec: “Închis”. Aşa că am tras aer în piept, am rememorat toate clipele dragi pe care le-am petrecut în faţa buticului, toate ciocolatele kiss pe care le-am mâncat, toate surprizele de la Kinder, sticlele de vin sau bere sparte, practic am stat cât să-mi treacă prin faţa ochilor toată copilăria şi pe urmă am traversat să iau pâine de vis-a-vis.