Pe vremuri, abia aşteptam spoturile oficiale de la TIFF. Toate aveau picătura aia de creativitate românească, mici trimiteri funny la câte un regizor sau un actor român. În fond, erau nişte „cioace”, cum se numesc ele în jargonul actorilor, însă erau simpatice.
Amintesc aici doar câteva din ele, cele la care m-am uitat de zeci de ori: spoturile din 2008 (preferatul meu fiind cel al lui Nae Caranfil), Brokeback Mountain cu oieri, Darth Piersic, RetrospecTIFF, chiar şi supradoza din 2012. Eh, şi după 5-6 ani în care comunicarea a rupt, au schimbat puţin direcţia, cu o nouă echipă de creaţie şi alt tip de comunicare. Anul trecut a fost cu 3D şi digital, acum este cu atenţia la filme.
Nu m-a dat pe spate, însă după ce am văzut de câteva ori spotul am încercat să-mi dau seama de ce nu m-a dat pe spate. Deşi nu e rău, genului ăsta de spot îi lipseşte picătura aia de aromă locală. Poanta la care să râdă publicul nostru, „cioaca”. Dar oare e aşa nasol? Am senzaţia că genul ăsta de abordare, cea din ultimii 2 ani, merge mai bine pentru publicul internaţional. Ce-ar înţelege un străin dintr-un spot cu Florin Piersic JR. şi taică-su care poartă o mască de Darth Vader? Ok, cei doi seamănă, te prinzi că ăla chiar e tatăl lui, dar nu ştii că vorbim de doi actori celebri. La fel şi cu seria de spoturi făcută de regizorii români în 2008, la fel şi supradoza cu trimitere la Cimitirul Vesel de la Săpânţa.
În momentul ăsta TIFF merge pe o comunicare cu adevărat internaţională, cu nişte execuţii mult mai generaliste. E rău? Nu neapărat. Ne va lipsi vechea direcţie? Cu siguranţă da, cel puţin mie.
