… va fi cel care va descoperi metoda prin care să atingi cu un follow-up toţi oamenii care au citit ştirea iniţială.

Serios, în această epocă a fake news-ului, a erorilor, a postărilor pline de venin la adresa cuiva. Această epocă în care e atât de uşor să viralizezi o postare în care faci praf pe cineva, avem nevoie ca de aer de o metodă prin care să aducem rectificări eficiente.

Câţi oameni credeţi că mai află adevărul despre cazul cu copilul care se credea că ar fi murit de la o shaorma? (rezultatul IML a fost negativ la substanţe otrăvitoare)
Sau câţi dintre cei otrăviţi de PSD vor ajunge să afle adevărul, demonstrat cu fapte, nu vorbe goale? Despre cine a fluierat pe cine, despre câtă mizerie a rămas la mitingul tricourilor albe, despre alte şi alte minciuni care circulă zilnic.

Asta ar trebui să rezolve cineva cât mai repede. Să găsească o metodă prin care să planteze un cookie tuturor celor care au văzut în faţa ochilor o anumită înlănţuire de fraze pentru ca mai apoi să le poată servi adevărul. De-asta spun că s-ar îmbogăţi acel om.

Cred că fake news-ul va fi noua mare ameninţare la nivel mondial, capabilă să provoace războaie.

3 comentarii. Leave new

  • Chiar și multe din lucrurile pe care le-am învățat în școală s-au dovedit, în timp, a nu mai fi adevărate (parțial sau integral). În timp, pe măsură ce știința avansează și se descoperă tot felul de lucruri noi, informația veche este înlocuită.
    Cum s-a întâmplat cu colesterolul, carbohidrații și grăsimile, de începând cu sfârșitul anilor ’70 medicii au început să recomande oamenilor să renunțe la grăsimi și să treacă pe low (or no) fat, ceea ce a adus la creșterea accelerată a cazurilor de obezitate. Între timp, s-a demonstrat că grăsimile sunt, de fapt, bune, iar săracul ou a fost răstignit degeaba pe crucea din piața publică.
    Cel mai greu lucru este să încerci să uiți ce credeai că deja știi și stăpânești, să-ți păstrezi mintea deschisă, să faci mereu follow-up pe lucrurile care contează cu adevărat în viață (ex: nu este relevant pentru mine personal în viața de zi cu zi dacă a murit sau nu un copil de 3 ani după ce a mâncat shaorma, în schimb mă ajută și chiar am nevoie să știu basic nutritional facts).

    Răspunde
  • Robert Antonescu
    iunie 13, 2018 2:13 pm

    Exact ca o teorie stiintifica, viziunile noastre despre lume sunt sisteme complexe de cunostinte, care au in centru adevaruri tari (de obicei cu un grad ridicat de abstractizare, principiu) iar spre periferie adevaruri mai slabe (propozitii care pot fi confirmate sau infirmitate de experienta). In principiu, nici zonele cele mai centrale ale sistemului nu sunt ferite de revizuiri, intrucat sistemul trece (sau nu) testul experientei in bloc, ca un corp. Chiar si in stiinte se revizuiesc adevaruri fundamentale – in lumina datelor noi furnizate de experienta, se schimba paradigma, ca atunci cand un Kepler sau un Galilei se pun pe treaba. Cu atat mai mult in cazul viziunilor politico-istorico-sociale individuale, trebuie sa ne asteptam ca intregul sistem sa fie supus la teste.
    Cat priveste fake news, cred ca miza e sa gasim o modalitate de a educa un “nas” care sa adulmece astfel de dezinformari si sa pastreze prudenta, mai degraba decat sa expunem fiecare stire falsa in parte.

    Răspunde
  • Probabil poate fi folosit și invers: acoperirea unei știri adevărate.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Meniu