Zilele astea sunt la Sibiu, la Festivalul Internaţional de Teatru.

John Barnes, extrema legendară a lui Liverpool din anii ’90, spune de câte ori are ocazia că filosofia clubului, trasată de Bill Shankly încă din anii ’70 este că nu contează atât de mult succesul, cât capacitatea de a-l repeta de mai multe ori.

Ne-a spus asta şi în 2015, când l-am întâlnit în cadrul Carlsberg Experience chiar în Liverpool, a spus-o şi după ce cormoranii au câştigat Champions League anul acesta. Barnes a fost primul care s-a trezit din euforia momentului şi a insistat că echipa trebuie să se concentreze acum pe următorul pas: câştigarea titlului.

Dacă stai să analizezi puţin, de fapt asta este marea provocare când vine vorba de orice performanţă: să găseşti soluţii pentru a repeta succesul de mai multe ori. În sport se poate întâmpla să prinzi nişte zile bune, să ai nişte jucători într-un sezon de graţie, însă mult mai greu este să formezi o echipă care să livreze mereu performanţă.

În alte domenii lucrurile sunt similare. E mult mai dificil să organizezi ani la rând ediţii extraordinare ale unui eveniment decât să reuşeşti o ediţie cu adevărat memorabilă. În cazul unui fetival precum FITS poţi avea ediţii în care aduci nume grele precum Tim Robbins sau Mikhail Baryshnikov, spectacole premiate, trupe de circ şi fanfare. Se poate întâmpla ca mai multe dintre aceste nume sonore şi trupe foarte bune să ajungă la Sibiu în acelaşi timp.

Însă ce faci la ediţia următoare, când nu-i poţi chema tot pe oamenii aceia care au umplut sălile şi străzile? Sigur, unele trupe revin an de an cu spectacole diferite, cum e cazul israelienior de la Batsheva sau Vertigo. Dar un festival are sute de spectacole pe pacursul celor 10 zile, succesul nu e dat de 4-5 spectacole foarte bune de dans.

Aici cred că e adevărata provocare a oamenilor care sunt în spatele FITS: să aducă mereu alţi şi alţi artişti excepţionali, care să-şi facă timp în luna iunie pentru câteva zile la Sibiu. Şi asta cu un public care devine tot mai exigent de la o ediţie la alta. 

În imaginea de sus: The Sea-Horses Pipe Band – o trupă de francezi care interprezează cântece bretone. Jos: Plasticiens Volants – o altă trupă de francezi care au reuşit să impresioneze publicul din Piaţa Mare cu baloanele lor uriaşe şi o poveste bine spusă. Asta în condiţiile în care publicul sibian chiar a văzut tot ce se putea în materie de foc, apă şi aer în Piaţa Mare de-a lungul anilor.