Andrei e singurul puşti de pe scara blocului în care locuiesc. Are vreo 7-8 ani, o bicicletă galbenă clasică care aduce cu un Pegas (dar nu cred că e) şi o minge de fotbal la fel de galbenă. Zi de zi iese afară cu bicicleta şi mingea alternând plimbatul cu şuturile spre un portar imaginar.

Ştiu cum e să fii singurul băiat de pe scară (dată fiind configuraţia zonei, aproape că pot spune „din bloc”), la fel am crescut şi eu. Doar că pe vremea mea era puzderie de copii pe străzi. Cum dădea primăvara începeau meciurile pe maidanul din spatele blocului (care între timp a devenit o parcare imensă). Şi se strângeau băieţi mai mici şi mai mari de la 7-8 străzi distanţă. Duminica cei mari jucau acolo în echipe bine organizate cu orele. Erau peste 40 de adolescenţi care băteau mingea. Pe urmă veneau puştii şi mai ridicau şi ei nori de praf câteva ore.

Aseară am stat puţin să mă joc cu Andrei. Deşi are calculator, preferă să-şi petreacă ziua prin copaci. Se spune că generaţia de azi are alte alternative şi de-asta preferă să nu mai iasă afară. De fapt, modificarea structurii populaţiei şi a situaţiei economice a făcut ca numărul de copii să scadă. Iar copiii noştri cresc mai singuri decât am crescut noi. Gândiţi-vă la familiile părinţilor voştri. Cei mai mulţi au fraţi şi surori. Pe urmă gândiţi-vă la colegii din liceu. Câţi aveau un frate sau o soră?

Andrei s-ar juca toată ziua pe maidan, dacă ar avea unde şi cu cine. Dar în zona în care locuim mai sunt foarte puţini copii. Şi din cauza asta el n-o să ştie niciodată cum se fac cornetele şi cum e o urmărire cu ţevi de plastic prin tot cartierul sau cum e să prinzi 30 de copii la „v-aţi ascunselea” şi ultimul să vină şi să scape turma.

9 comentarii. Leave new

  • Este foarte trist ca lucrurile stau asa. Si cred ca o sa inrautateasca din ce in ce mai mult. Personal, am un sentiment ca sunt din alta epoca, unde copilaria se petrecea numai afara si ma certau ai mei ca uitam sa mai vin acasa. Iar pedeapsa capitala era sa stau in casa.

    Răspunde
  • Am dat peste blog cam acum o saptamana. O placere!

    Răspunde
    • @Stefan bun venit!

      @bomstar daca ar mai avea unde sa se joace, poate ca s-ar juca saracii.

      @Anne-Marie Nu stiu cum e prin alte parti, dar la noi la bloc nu prea mai sunt copii. Ca ar iesi la joaca. Plus ca e plin de masini, de 3 ori mai multe sunt acum.

  • Aici ai dreptate,nr. copiilor scade.Eu am fost crescut mai mult de bunici,parintii fiind ocupati mai mult cu serviciul.Dar nu le duceam lipsa.Stand intr-un cartier de case,copiii se adunau la coltul strazii pentru diferite jocuri.La acel colt al strazii este jumatate din copilaria mea.
    Andrei de care ziceai nu prefera PC-ul dar multi il prefera.Si sunt destui.Eu la 5 ani am invatat sa citesc.Un copil din zilele noastre invata mecanic butoanele la tastatura la doar 3-4 ani.

    Răspunde
  • S-au mutat cu toţii pe Facebook, Alex.
    Eu acum mă crucesc că-i găsesc online pe copiii care abia se născuseră când eu eram la grădiniţă în Bucovina. Toţi stau la calculator

    Răspunde
  • […] mă duc să bat minega! No related […]

    Răspunde
  • S-a dus generaţia copiilor care ieşeau din casă la 10 dimineaţa şi intrau la 8,9 seara.
    Tot respectul pentru Andrei.

    Răspunde
  • Si tot respectul si pentru parintii lui Andrei.

    Răspunde
  • Am crescut la tara, la 6 ani mergeam cu bicicleta, la 7 am invatat sa inot,la 9 sa patinez, toate astea le puteam face pe gratis! La 60 de ani am primit primul laptop, mi se pare fantastic! Nu exista ceva la care sa nu primesti raspuns. Cu toate astea nu am renuntat la bicicleta, vara merg sa inot. Obinuiesc sa chem copii la Timis, nici unul nu vine! 9 km. pe bicicleta li se pare un drum groaznic de lung. Insa de fumat si baut se apuca devreme, citit nu, rebus? cei aia? Este pacat si habar nu am ce ar trebui facut, eu insumi avand 4 copii majori si 4 nepoti.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Meniu