Casual stuff

Bad timing

question_answer0
IN Casual stuff

real_men_test

Tocmai ce v-am povestit de campania Real Men Camp, lansată de Gillette. Ieri am dat peste campania Nivea, care se cheamă Real Men Test. Să fie vreo coincidenţă, să se fi scurs vreo informaţie la un moment dat… orice e posibil. Cert e că cel puţin un brand manager are dureri de cap din cauza numelor asemănătoare.

Campania Nivea e mai puţin complexă, e posibil să fi fost făcută la repezeală. Se mai practică astfel de şicane între branduri concurente.

IN Casual stuff

dreamhack

Săptămâna trecută a avut loc Dreamhack Bucharest 2013 – cel mai important eveniment de gaming din România. S-au strâns gameri din toată lumea la Sala Polivalentă, era plin de geeksi campioni la toate jocurile posibile. Starcraft 2, League of Legends, DOTA2, WOW, Counter Strike şi aşa mai departe. Ocazie cu care Romtelecom, sponsorul evenimentului, a organizat şi un miniLAN party cu bloggeri.

Uitasem cum e să te plictiseşti de jocuri. Să te joci atât de mult încât pur şi simplu să nu mai ai chef de niciun joc 😀 Mi s-a întâmplat asta duminică, după vreo 8 ore în faţa calculatorului. Mai ales că foarte mult timp am jucat World of Tanks, cu care m-au înnebunit toţi bloggerii prezenţi. M-a iniţiat Ivo puţin şi aproape că m-a prins microbul, dar tot îmi aduce a CS modern. Altfel era dacă ne-am fi jucat FIFA, dar toate la timpul lor. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

stire_1stire_2

„Bă, mie mi-e lene să mai scriu tot ce zice Mulţescu ăsta, oricum spune numai prostii.”
„Bine, hai în Centrul Vechi, că ne aşteaptă băieţii.”

Sau poate că asta era ştirea, că Mulţescu încă era antrenorul lui Dinamo azi-noapte.

PS: Ce editor de 40 de ani or fi angajat ăştia de la GSP? Că de la o vreme încoace se scriu o grămadă de articole cu î, ca pe vremea lui Ceauşescu. Mîine, pîine, cîine.

Stil

question_answer0
IN Casual stuff

Prin 2009 l-am cunoscut pe Alex Moise, un băiat din IT care se îmbrăca destul de bine. Anii au trecut şi Alex a continuat să-şi cultive pasiunea pentru vestimentaţie, pasiune pe care la un moment dat a transformat-o în business alături de nişte prieteni. Aşa s-a născut SARTO, un brand de vestimentaţie „made to measure”. Adică haine făcute la comandă venite la pachet cu consiliere vestimentară. O experienţă completă, cum spun băieţii pe siteul lor.

Deşi SARTO e unul dintre proiectele care mă fac să cred că antreprenoriatul are o şansă reală în România, am ratat sistematic evenimentele lor. Dacă au vreo listă neagră, sunt aproape convins că am ajuns acolo cu toate refuzurile mele.

Cel mai recent e de zilele trecute, când au lansat „Bărbaţii SARTO 2013” – clip pe care îl puteţi vedea mai sus. E doar o mică parte din parteneriatul pe care SARTO îl are cu Festivalul George Enescu, o realizare extrem de importantă din punctul meu de vedere. Şi nu e singura realizare, pe zi ce trece brandul ăsta creşte cu paşi mici şi siguri. Dacă vă uitaţi pe pagina lor de Facebook o să vedeţi că Victor Rebengiuc poată ţinute SARTO, la fel şi stafful de la Enescu. Iar astea sunt doar cele mai recente exemple.

IN Casual stuff

smart_classroom

Azi s-a inaugurat la Şcoala Superioară Comercială Nicolae Kretzulescu prima clasă digitală din România. Echipată cu tablete Samsung Galaxy Note, un Smart TV şi un E-Board, clasa arată impecabil. Dacă vreţi, e următoarea generaţie după laboratoarele de informatică ce se inaugurau cu aplomb la începutul anilor 2000. S-a schimbat deceniul, s-a schimbat şi tehnologia. Au venit şi azi Ministrul Învăţământului, Primarul Sectorului 3, plus alte câteva „gulere albe”.  Speechuri, mulţumiri adresate celor de la Samsung, discursuri despre tehnologizare şi viitorul învăţământului.

Însă mult mai important este ce se întâmplă după această festivitate de inaugurare. M-aş bucura să se organizeze un eveniment şi la final de an şcolar, cu elevii de clasa a XI-a şi a XII-a care vor parcurge acest opţional intitulat „Succesul profesional”. Materiale digitale există, momentan e vorba de un curs electronic (nu ştiu dacă e chiar un manual digital). De văzut cu ce vor rămâne elevii după acest an. Aş vrea să particip la o discuţie cu ei şi să aflu cum i-a ajutat clasa asta digitală şi cât au folosit tabletele în scop academic. Mi-ar plăcea chiar ca cei de la Samsung să iniţieze acest follow-up pentru că altfel donaţia lor se rezumă doar la o sumă de bani. Nu spun că e de neglijat, însă ar putea fi loc de mai multă implicare.

Şi sper din tot sufletul ca această clasă să nu devină un „Graal” al liceului Kretzulescu, de care se pot atinge foarte puţini elevi. Ţin minte că în şcoala generală şi chiar şi prin liceu erau anumite laboratoarea de informatică în care nu intra chiar oricine, ca să nu cumva să se strice aparatura. Iar selecţia era atât de dură încât echipamentele alea se uzau moral fără să aibă prea multe ore de funcţionare la activ. Şi ajungeau să fie depăşite, moment în care se inaugura un alt laborator ultra-performant şi cel vechi era disponibil pentru toată lumea.

Apropo de Educaţia în era digitală şi dilemele mele din acel articol, tabletele din Smart Classroom nu erau securizate în niciun fel şi sunt destinate să rămână în clasă.

Real Men Camp

question_answer0
IN Casual stuff

Bute_Sac23

Gillette România  a avut în ultimii ani câţiva ambasadori din zona fotbalului şi din showbiz, însă până acum nu ţin minte vreo campanie de anvergură. Anul acesta se schimbă puţin lucrurile, Lucian Bute fiind noul ambasador de brand. Gillette Fusion ProGlide SilverTouch, produsul lansat săptămâna trecută, este dedicat bărbaţilor cu pielea sensibilă. Cu menţiunea că şi bărbaţii duri pot avea pielea sensibilă.

La evenimentul de săptămâna trecută Bute a vorbit puţin despre cum e viaţa unui campion şi cât mai are de gând să boxeze. Evident, era o grămadă de presă sportivă la eveniment şi toată lumea avea de făcut norma de material cu Bute. Tot cu ocazia asta am putut vedea în premieră aplicaţia Gillette Real Men Camp, creată de iLeo şi lansată oficial astăzi. Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Se vorbeşte neîncetat despre Roşia Montană, eu am citit articole bune aici, aici şi aici. Facebook şi Twitter sunt acaparate total de subiect. În contextul ăsta nu-mi dau seama de ce e o mare dramă că nu transmit televiziunile. Sau credeţi că politicienii n-au internet? Problema e că vă ignoră ăia, nu televiziunile. Se tot face comparaţie cu protestele din ianuarie 2012, proteste transmise live non-stop de televiziuni. Situaţiile sunt mult diferite, mai ales din punct de vedere politic. Cu liniuţă:

  1. Antena 3 şi Realitatea nu vor să mai dea jos niciun Guvern. Sunt la putere, cum să-şi sape singuri groapa? Sau avea cineva impresia că transmiteau atunci pentru că lucrurile erau newsworthy? Nu e ca şi cum atunci au fost corecţi şi acum nu mai sunt. Nu sunt neapărat plătiţi acum ca să nu vă difuzeze dar sigur au fost atunci plătiţi să difuzeze în exces.
  2. La momentul respectiv era o ură comună, o ţară divizată, în momentul ăsta sunt milioane de oameni cărora pur şi simplu nu le pasă.
  3. Atunci era o premieră protestul în stradă post-mineriade, acum deja s-a mai fumat puţin treaba, publicul nu mai e aşa surprins să vadă oameni protestând.
  4. Dictonul după care s-a ghidat PROul în toţi anii ăştia şi care vine de la CNN: „If it bleeds, it leads.”. La protestul Roşia a fost totul paşnic, în parcul Tei a murit un copil. Motiv pentru care ProTV a dat 28 de minute din jurnalul de joi cu câinele maidanez şi doar 1 minut 20 cu protestul.
  5. Spre deosebire de ianuarie, când scenariul începea la 19:00 fix ca să se poată da în direct (şi cu susţinerea televiziunilor), acum marea de oameni apare abia pe la 10-11 şi se întinde până la 3-4 dimineaţa. Puneţi-vă în locul ălora de la ştiri: de ce ar da 1000 de ameţiţi strânşi la ora 7, când încep ştirile, mai ales că sunt şi paşnici! Dacă voi abia la 9-10 ocupaţi pieţele cine vreţi să vă dea live? Banciu? Badea? Se filmează materiale pentru a doua zi şi gata. Iar protestul până la 3 dimineaţa e total ineficient. Nu mai blocaţi niciun trafic, nu vă mai transmite nimeni la ora aia live pentru că publicul doarme, nu faceţi decât să obosiţi voi şi să-i obosiţi pe jandarmi.
  6. Nu sunteţi newsworthy. De 4 zile încoace nu mai faceţi nimic ieşit din comun. E un protest paşnic desfăşurat seara târziu când nu mai deranjează pe nimeni. De ce ar difuza o televiziune mai mult de 2-3 minute în care să anunţe că s-a protestat şi că au fost X mii de oameni? Câte interviuri din mulţime să iei? Cât să te uiţi la imagini cu pieţe ocupate?
  7. În ianuarie ieşeau non-stop oamenii din Opoziţie şi trăgeau din toate direcţiile în Boc şi Băsescu. Acum parcă nici nu există Opoziţie. În loc să aibă aceeaşi strategie pe care a avut-o USL în 2012, PDLul tace. Nimeni nu ştie de ce.

Ştiu că e cam tristă realitatea asta legată de agenda publică, dar puţin pragmatism ar putea să schimbe lucrurile.

IN Casual stuff

semneaza_petitia

E prima oară când văd butonul ăsta lângă clasicele Like, Share, Comment. După „Semnează Petiţia” probabil că vor urma „cumpără jocul”, „cumpără melodia” şi „Click AICI” (pentru cei din presă 😀 ).

IN Casual stuff

superscrieri

Săptămâna asta s-a dat startul la înscrieri pentru a treia ediţie a Premiilor Superscrieri – non-ficţiuni care schimbă lumea. Dacă în primăvară m-am jucat şi eu cu Superscrierea Cititorilor şi am descoperit nişte texte mişto, acum e competiţia aia „pe bune”, Pulitzerul românesc.

Înscrierile se fac până pe 30 septembrie, însă în prima săptămână e gratuit. Adică până pe 9 septembrie puteţi să vă înscrieţi fără să plătiţi taxă, după data asta se va percepe o taxă de 10 lei. Nu e mare lucru, cred că s-a introdus pentru a filtra înscrierile la mişto.

Superjuriul e aici, detalii despre concurs găsiţi aici. Superscrierea anului câştigă 1000 de euro, se vor acorda 4 Premii I în valoare de 500 de euro fiecare, plus alte câteva premii. Foarte important e că se adună branduri în jurul acestei iniţiative, branduri care pot susţine financiar concursul.

Meniu