ambalaje

Mă plângeam în urmă cu vreo 3 ani de lipsa alimentelor la gramaje mici, făcute pentru studenţi, tineri care locuiesc singuri, oameni care locuiesc cu vegetarieni în casă şi alte categorii defavorizate.

Mi se pare că lucrurile au evoluat în bine de atunci, am tot găsit diverse produse ambalate în cantităţi mici. Cel mai bun exemplu îl reprezintă aceste batoane de pate de ficat, care sunt excepţionale. Nu prin prisma gustului, că nu cred că îşi propune Dulano să facă vreun fois gras, ci prin prisma a cât de practice sunt.

Citeşte tot articolul

Cea mai mare problemă pe care o ai atunci când locuieşti singur nu ţine de curăţenie, spălat rufe şi mâncare, ci de cantităţile mici în care trebuie să te descurci cu toate. Puţine haine la spălat, de nu se strânge nici cantitatea minimă, mâncarea trebuie gătită în cantităţi mici pe care niciodată nu le nimereşti şi lista poate continua. Însă, de departe, cea mai nasoală chestie e cu ingredientele şi ambalajele lor mari. Am observat în ultima vreme că sunt foarte puţine alimente care au şi versiuni de ambalare mai mici, şi de obicei alea se găsesc în hypermarketuri, nu la colţul blocului, cum ar fi normal.

Brânza, de exemplu, e genul de aliment perisabil pe care eu îl folosesc destul de rar. Uneori la paste, alteori rad puţină peste ouă ochi, din an în Paşti şi pe cartofii prăjiţi (ăia sunt mai simplu de cumpărat decât de făcut şi gustul e chiar mai bun). Mi s-a întâmplat de mai multe ori să arunc bucăţi întregi de brânză pentru că nu apucam să o consum. Şi eu urăsc să arunc mâncare. Citeşte tot articolul