emisiuni

IN Casual stuff

Citeam niște știri despre posibila implicare a lui Dan Șucu la Rapid și menționa cineva participarea la ”Imperiul leilor” drept indicator al interesului pe care patronul Mobexpert îl are în investiții noi. M-a apucat râsul, evident, nu prea îmi vine să cred că cineva ia de bună emisiunea aia ca model de finanţare de business.

Am urmărit şi eu câteva ediţii din emisiune, ba chiar mi se părea mişto că au ajuns să fie selectate diferite afaceri care îmi erau cunoscute. Doar că totul se rezuma strict la vizibilitate, nu-mi făceam iluzii că poţi prinde o finanţare la un show TV, fie el şi axat pe antreprenoriat. Citeşte tot articolul

IN Televiziune

Am urmărit aseară prima ediţie din Fort Boyard, noul pariu pe care îl face ProTV toamna asta. Este emisiunea-vedetă pentru ei în acest sezon, iar din ceea ce am văzut ieri cred că sunt toate şansele să aibă parte de mult succes şi viaţă lungă pe sticlă (LED?).

Înainte de toate, puţin context.

Fort Boyard e o emisiune apărută în Franţa în 1990, ce se filmează la fortul cu acelaşi nume, din Oceanul Atlantic. Construcţia datează din 1857, a fost începută la ordinul lui Napoleon şi e situată în largul coastei franceze, cam în dreptul oraşului Rochefort, de care aţi mai auzit prin „Cei trei muschetari” pentru că apărea Contele cu acelaşi nume. Emisiunea s-a difuzat din 1990 până azi fără pauză în Franţa, a ajuns până acum în 34 de ţări, însă în multe din ele nu prea a prins. Suedia, Slovacia, Maroc şi Cehia sunt ţările în care se difuzează în acest moment Fort Boyard, însă la ultimele 3 e vorba de sezoane destul de recent începute. Dacă studiem puţin anii de difuzare, Fort Boyard a fost la modă pe la finalul anilor ’90 – începutul anilor 2000, în special în ţările francofile. În SUA şi UK formatul n-a prins, ba mai mult, SUA şi Italia sunt singurele 2 ţări care au făcut un pilot şi nici măcar n-au mai difuzat episodul. Citeşte tot articolul

IN Web

Am obosit să mai număr proiectele video care se tot lansează anul ăsta, ai zice că toată lumea testează în zona asta. Multe s-au lansat, puţine încă mai sunt active. De-aia n-aş zice neapărat că e „anul video”, ci mai degrabă anul testelor video.

Ieri, Camelia Căpitanu (o ştiţi din reclama de la Digi cu Sorana Cârstea, Horia Tecău şi Papadopol) a lansat o emisiune online de cooking – Căpitan în bucătărie. Cu eveniment de lansare şi tot tacâmul, se vede că s-a muncit mult la primul episod. Standardul e destul de ridicat pentru ce-am văzut noi pe net, merge dată direct pe TV: generic, muzică de fundal, multe cut-uri, rubrici, invitaţi etc.

La o asemenea muncă, probabil că e o echipă măricică în spate. Şi vine întrebarea firească: din ce bani (se face) şi cu ce bani (va trăi emisiunea asta)? Din câte ştiu eu, varianta realistă pentru astfel de showuri este să ajungă pe TV. Că nu ştiu câţi sponsori se vor înghesui să vadă o emisiune cu câteva sute/mii de views.

Mie îmi place mult proiectul, sper să ajungă pe TV, nu-l văd trecând de primul sezon exclusiv online. Să scoţi săptămânal un astfel de episod e muncă multă, ar trebui să producă vreo 1000 de euro fiecare episod. Şi e greu de crezut că dă vreun brand 4000 de euro pe lună.

IN Casual stuff

hoinaru_radio3net_small

Miercuri seară am fost la Radio 3 Net „Florian Pittiş”, la emisiunea Microfonul deschis: Web 2.0, realizată de Maria Isopescu. Am vorbit puţin despre 2013 Media Recap, despre ce-o să se întâmple în 2014, despre colaborarea cu GolinHarris şi despre blogging.

A fost mişto, m-a sunat lumea să mă felicite, m-am simţit bine la microfon. Aveţi mai jos înregistrare pentru cine a ratat emisiunea live.
Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Începând cu orele 11:00 intrăm în direct împreună cu Răzvan și Vali pentru o discuție pe teme de tehnologie. Nu mi s-a spus, dar cred că eu sunt pe post de fata de la meteo sau ceva.

Discutăm despre smartphones și cum pot fi ele utile la casa omului, iOs, Android și neapărat HTC ChaCha 🙂

Embedul video va fi mai jos, așteptăm întrebări pe Twitter, Facebook, Google+, LinkedIn, Hi5. Citeşte tot articolul

IN Televiziune

Săptămâna trecută am avut ocazia să particip la o etapă din competiţia Master Chef. Din fericire n-a fost nevoie să gătesc, am fost invitat doar să mânânc 😀

Timp de o zi întreagă 2 echipe de bucătari (roşie şi albastră) au avut pe mână un restaurant plin de oameni flămânzi. Fiecare echipă avea un meniu de prânz şi unul de seară cu salate, supe, fel principal şi desert. Ambele echipe erau nevoite să se „lupte” pentru fiecare client din restaurant. Un test „pe viu” legat de ceea ce înseamnă munca într-un restaurant. Din ce-am înţeles, faza la care am participat (şi care a fost filmată) e dincolo de preselecţii. Cum ar veni, toţi putem găti chestii mişto când nu ne presează nimic. Dar ce facem când ceasul ticăie, clienţii se adună şi apar tot felul de lucruri neprevăzute? Citeşte tot articolul

IN Casual stuff

Aseară am avut ocazia să particip la Vocea României – prima emisiune live. Vreau să stabilim de la început că n-am urmărit decât câteva secvenţe din X Factor (şi alea pe net). Oricum, o comparaţie între cele două showuri nu şi-ar avea rostul din punctul meu de vedere. În televiziune (şi mai exact, în transmisii live) există două categorii: ProTV şi restul lumii.

Comparativ cu Românii au talent (o altă emisiune pe care am avut ocazia s-o urmăresc din platou) e mai multă forfotă la Vocea României. Poate şi pentru că era prima emisiune live, poate pentru că e mult mai mult public. Toată lumea ştie ce are de făcut, se repetă fiecare pas pe care îl fac prezentatorii şi concurenţii.

Iar showul în sine se simte altfel din platou. V-am mai spus că oamenii din PRO au directul în sânge. Poate şi de-asta reuşesc să se concentreze extrem de bine.  Dar trebuie să mergi acolo şi să vezi cu ochii tăi ce înseamnă, degeaba ne străduim noi să povestim.

Mi-au plăcut un amănunt pe care le-am surprins pe parcursul emisiunii: Horia Brenciu are o echipă care se ocupă de prezenţa lui pe Facebook (ceva foarte normal pentru un artist); ştiu că scrie şi el, e foarte conectat. Însă de data asta n-aveam cum sa fie în contact cu fanii de pe Facebook, aşa că venea la fiecare întrerupere şi transmitea mesaje unei tipe care nu s-a dezlipit de laptop toată emisiunea.

Cât despre copiii ăia care concurează, sunt foarte buni. Extrem de buni. Şi devine din ce în ce mai greu să-i departajezi.

Poza e via Pyuric.

.. Badea. Pentru ca e foarte naspa sa te uiti la Badea. Pentru ca Badea e un dobitoc si un cretin si un imbecil.

Nimeni nu se uita. De fapt, sunt 2 intr-un coltz de bloc, vis-a-vis de antena care se uita la el. Si cu Carmen Bruma, dar nici ea mereu. Asta si citeste Badea pe audiente: el 2.4, realitatea 2.1 … e vorba de persoane.

Pentru ca nu ma uit la Badea, am timp sa citesc bloguri. Si e plin de oameni care il injura pe Badea. Si cum nu ma uit la Badea, nu stiu ca seara de seara se injura cu diversi care stau ca tampitii si se minuneaza „vai ce tampit e Badea….” , „doamne cat de prost poa’ sa fie.. ia sa-i mai zic eu ceva de Voiculescu poate se enerveaza”. Si nici nu stiu ca ocazional mai da cate un numar de telefon pe post.

Nu pricep cetatenii care il detesta cu toata fiinta lor si cu toate astea se uita seara de seara. Si mai au si expresia aia.. „eh.. telespectatorii lu Badea”. Copii… cum sa va explic… VOI sunteti telespectatorii lu Badea. Daca luam la recensamant ratingurile, publicul fidel e alcatuit si din voi, astia care aveti comentarii pentru ‘publicu lu badea’.

Badea are de multe ori comentarii cretine si de o vreme a luat-o pe aratura dar atata timp cat il asculti pe Badea vorbind la fel cum il asculti pe vecinu de la 8, cred ca nu e un pericol public sa te uiti la el. Ah, ca are el piticii lui pe creier (la fel ca vecinu de la 8) asta e altceva. Daca esti dobitoc si te influenteaza major un personaj ca Badea, ramai dobitoc. Badea nu e un formator de opinie, e un om care vorbeste si comenteaza astfel incat unii sa se enerveze si altii sa rada. Si atat. Pe mine de exemplu ma deranjeaza ca are o problema cu bloggeri. La fel cum au si Naumovici, Tuca si multi altii. Dar la fel de mult ma deranjeaza si aia care il injura. Eu de exemplu nu prefer OTV-ul. Asa ca nu ma uit. Nu stau non stop pe DDD trimitand smsuri cu vorbe ‘de dulce’ pentru danut.

Apropos de asta… exercitiu de imaginatie: cum ar scrie Tuca despre problema asta.

Aseara, dupa ce am terminat de surfat pe paginile lu zoso si dat commenturi la ciutacu, dau pe antena 3. Mircea saracu isi facea si el emisiune cand… primeste iar mesaj. Un dobitoc de avorton d’ala care il injura mereu, un sifilitic nenorocit, o scursoare a societatii, un criminal moral, o fiara mediatica, un neghiob, un personaj de 2 lei fir-ar mama lui a naibii…(si cred ca are asa o ura pe bloggeri incat ar putea scoate un roman).

IN Casual stuff

Cand eram mic, Andreea Raicu prezenta emisiunea asta. Si pe langa faptul ca era prezentata de Andreea Raicu (ceea ce ar fi fost de ajuns, ca sa vizionez ore in sir), emisiunea era foarte dragutza. Erau invitati niste oameni care terminasera liceul in urma cu o gramada de timp, veneau colegii vedetelor invitate si isi aduceau aminte toate tampeniile. Mi se parea o emisiune geniala. Ma visam peste ani pe unul din scaunele din studio (desi aparea o mica neconcordanta pe care n-o realizam pe moment – Andreea Raicu era la fel de tanara) amintindu-mi tot felul de prostii.

Cand mi-a zis Ioana ca anul asta se implinesc 5 ani de cand am terminat generala am inceput sa ma gandesc la intalnirea cu colegii and shit. Nici nu mai stiam ca am promis ca ne vedem la 5 ani de la absolvire. Daaar, si-a amintit Ioana, ne-am unit fortele si am inceput sa tragem de oameni. Intr-un efort de ultima ora am facut si un mic clip. Il gasiti aici. N-am stat sa-l bibilesc, ideea conteaza. Vineri o sa ma vad cu niste oameni alaturi de care am stat 8 ani. Sunt curios cum o sa fie…

Mai jos, un fragment scurt, dar semnificativ.

Meniu