Tag

esec

FAIL’D 5 – conferinţă despre eşec

0

Am ajuns săptămâna trecută la ediţia cu nr. 5 a conferinţei FAIL’D. E un eveniment în care sunt implicaţi şi nişte oameni din gaşca Ideo Ideis, aşa l-am descoperit. 

Ideea asta de conferinţă despre eşec a tot apărut în ultimii ani, ştiu că s-au făcut nişte chestii pe la Timişoara, parcă şi prin Bucureşti au mai fost mici evenimente. Cred că nu vorbim suficient de mult despre eşecurile noastre şi nici n-aş fi crezut că sunt aşa mulţi oameni interesaţi să afle despre eşecurile altora. Chiar şi când ai o poveste bună, căreia îi dai o notă amuzantă, nu e nimic sexy la un fail. De-aia nici nu se fac conferinţe mari, cu sponsori, pentru că nu avem aşa multe branduri curajoase care să se asocieze cu acest concept.

Citeste tot articolul

Despre eşec

2

Vorbeam acum ceva timp cu un amic despre problemele pe care le-a avut în business de-a lungul vremii. La un moment dat s-a oprit şi a vrut să se asigure că nu îi ascult poveştile doar din politeţe. L-am asigurat că sunt foarte interesat şi am continuat să vorbim despre o serie de afaceri nereuşite. I-am povestit şi eu din experienţă şi, deşi ai fi zis că am avut o conversaţie capabilă să strice buna dispoziţie, am rămas cu o amintire foarte plăcută. Nu pentru că amicul meu avea probleme de business, ci pentru că am învăţat câteva lucruri din asta.

Câteodată nu e nevoie să greşeşti tu ca să înveţi ceva, cred că e suficient să afli despre eşecurile celor din jur.

Am citit cu plăcere Killing Your Startup on a Thursday Night – povestea unui antreprenor care şi-a închis un business şi am reţinut o grămadă de amănunte interesante. Ba chiar mă gândesc să scriu despre cum am dat-o în bară cu diferite proiecte, poate că informaţiile respective vor ajuta pe cineva la un moment dat.

Ştiu că Manafu voia la un moment dat să facă o conferinţă despre eşec, dar se temea că niciun sponsor nu ar dori să se asocieze cu noţiunea asta. Cred că îmbrăcată într-o formă potrivită, o astfel de conferinţă ar fi un real succes.

Ia în calcul eşecul

2

Am auzit prima oară de conceptul ăsta în fotbal, pe la echipele mari. Un antrenor, nu-mi mai amintesc care, vorbea despre cum îşi poate îndeplini obiectivul cu un anumit număr de înfrângeri, câteva egaluri şi câţiva jucători accidentaţi. Era pentru prima oară când auzeam pe cineva că ia în calcul şi eşecurile. Am întâlnit mai apoi noţiunea şi în business.

În niciun campionat din lumea asta nu există vreo echipă care să câştige toate meciurile. Şi totuşi, toţi îşi propun asta.

Sigur, poţi să te gândeşti că totul va merge bine, oamenii vor fi total înnebuniţi de produsul/serviciul tău şi că o să vinzi pe rupte, poţi chiar să fii moderat în aşteptări şi să-ţi faci planurile în funcţie de asta, dar până nu iei în calcul şi eşecul n-o să faci mare lucru. Trebuie să fii conştient că uneori vei pierde clienţi, că furnizorul principal o să falimenteze, că se vor întâmpla lucruri care îţi vor da calculele peste cap. Important e să reuşeşti să-ţi vezi de treabă în ciuda acestor probleme. Dacă le accepţi încă de la început n-o să reuşeşti să le elimini, dar îţi vei putea forma nişte aşteptări realiste.

Cred că ne lipseşte asta. Nu văd oameni de business din România care să ia în calcul şi varianta mai puţin fericită a lucrurilor. Entuziasmul foloseşte până la un anumit punct, mai încolo trebuie să fim (măcar puţin) pragmatici.

Asta e un fel de cugetare la micul dejun. Din păcate nici eu nu aplic (încă) ce-am scris.