De la Festivalul Cetăţilor Dacice am rămas cu o grămadă de amintiri (inclusiv una pe maşină), un DVD şi nişte poze. V-am spus deja că e vorba de o viziune amplă a celor implicaţi.
Cert e că lucrurile se mişcă într-o direcţie bună şi au fost cooptaţi oameni foarte pasionaţi de lumea antică (asociaţiile Virtus Antiqua şi Terra Dacica Aeterna). Vorbim de oameni care petrec zile în şir pentru a-şi confecţiona diferite unelte specifice dacilor (arme, zale, scuturi – tot ce vedeţi mai sus e handmade de membri asociaţiei) şi caută permanent metode de a transmite mai departe cunoştinţele dobândite în ani de studiu.
Fără munca migăloasă a acestor oameni şi fără dorinţa organizatorilor de a confecţiona costume dacice autentice pentru concurenţii jocurilor sentimentul n-ar mai fi fost acelaşi. Datorită lor am simţit „pe bune” că ne-am întors în timp. Iar respectivul tablou antic dădea naştere – involuntar – unor faze de tot râsul. Citeşte tot articolul
