Cum te întorci în timp

De la Festivalul Cetăţilor Dacice am rămas cu o grămadă de amintiri (inclusiv una pe maşină), un DVD şi nişte poze. V-am spus deja că e vorba de o viziune amplă a celor implicaţi.

Cert e că lucrurile se mişcă într-o direcţie bună şi au fost cooptaţi oameni foarte pasionaţi de lumea antică (asociaţiile Virtus Antiqua şi Terra Dacica Aeterna). Vorbim de oameni care petrec zile în şir pentru a-şi confecţiona diferite unelte specifice dacilor (arme, zale, scuturi – tot ce vedeţi mai sus e handmade de membri asociaţiei) şi caută permanent metode de a transmite mai departe cunoştinţele dobândite în ani de studiu.

Fără munca migăloasă a acestor oameni şi fără dorinţa organizatorilor de a confecţiona costume dacice autentice pentru concurenţii jocurilor sentimentul n-ar mai fi fost acelaşi. Datorită lor am simţit „pe bune” că ne-am întors în timp. Iar respectivul tablou antic dădea naştere – involuntar – unor faze de tot râsul.

După cum puteţi vedea, încă de pe vremea dacilor, locuitorii din spaţiul carpato-danubiano-pontic ştiau să-şi pună vanityURL la paginile de Facebook.

Mai jos aveţi prima trecere de pietoni dacică. Ştim că romanii aveau căi de transport bine puse la punct, dar nu ştiam că existau încă de atunci treceri de pietoni. După câte se vede, dacii au preluat repede obiceiul.

Cei mai viteji dintre traci beneficiau încă de pe atunci de pe urma programului „prima cazemată” – un sistem de împrumut, un proto-credit pentru locuinţe.

Şi pentru că aveau timp berechet de sporturi în perioadele în care nu-i atacau romanii şi celelalte popoare din zonă, dacii erau şi nişte suporteri înfocaţi.

Pentru că toate informaţiile despre daci erau prezentate până acum de istorici, s-a hotărât să existe şi nişte bloggeri oficiali ai evenimentelor dacice. Practic, am fost unul dintre primii bloggeri acreditaţi de daci.