politica

IN Politics

Am aruncat un ochi peste adurile de Facebook, în special block-urile alea cu mai multe aduri pe care le serveşte Facebook de parcă ar sta userii obişnuiţi să se uite ce anunţuri mai sunt.

Evident, erau acolo şi 4 dintre cei mai importanţi candidaţi la presedinţie. Ponta, Iohannis, Macovei, Udrea. Aduri cu Meleşcanu sau Tăriceanu n-am văzut, dar sunt convins că n-am pierdut nimic.

Hai să vedem cum s-au descurcat aleşii pe felia asta, din adurile care mi-au apărut mie. Sunt convins că sunt mai multe, dar astea erau puse la un loc: Citeşte tot articolul

IN Politics

Dacă 50.000 de oameni au luat câte 100 de lei ca să se deplaseze sute de kilometri prin ţară, pe obositoarele drumuri ale patriei, oare cât vor accepta ca să meargă până la şcoala din sat şi să stea 1 minut într-o cabină de vot?

Odată ce avem răspunsul la prima întrebare o să ne dăm seama că un post de preşedinte al României nu costă mai mult decât câteva (milioane de) kile de ulei.

IN Advertising/PR

shutterstock_148706063

Ştiu că la politică, fotbal şi social media se pricepe toată lumea, dar poate că din când în când ar trebui să ne aducem aminte că şi treaba asta cu reţelele de socializare ţine de o specializare anume. Ţine tot de comunicare şi de cele mai multe ori nu-i suficient să fii doar un pasionat de domeniu ca să te descurci bine, trebuie să ai şi ceva background pe aşa ceva.

Numai că lumea nu pricepe treaba asta şi apar derapaje ca aici. Am lucrat cu artişti şi ştiu că e un domeniu destul de complicat, chiar dacă aparent e uşor de gestionat. Asta pentru că „pe hârtie” e excelent să laşi artistul să posteze singur, să se apropie de public şi să ofere o experienţă reală. În practică, oamenii ăştia rămân nişte artişti, nu nişte oameni de PR. Şi te trezeşti că te loveşte veridicitatea în cap când ţi-e lumea mai dragă. Iar aici e momentul în care un consultant în comunicare trebuie să intervină.

Pentru că nu-i nimic greşit ca Alifantis sau X sau Y să fie în sinea lor alături de Antena 3. Fiecare om are motivele şi argumentele lui, de orice fel or fi ele. Problema e când ajungi să comunici asta publicului, fanilor tăi. Şi e destul de răspândită situaţia, ţin minte că am întâlnit-o la un moment dat la o instituţie de cultură din Bucureşti care chema publicul în stradă ca să-l dea jos pe Traian Băsescu. Totul pentru că directorul respectivei instituţii era implicat în politică. Ăla ar fi fost momentul în care un specialist de comunicare ar fi trebuit să spună: „povestea asta nu intră pe canalele noastre sociale, domnule director!”.

Şi e nasol că trebuie să se revolte o lume întreagă la astfel de mesaje şi la reacţiile ulteriore ca să vină cineva şi să-l înveţe cum trebuie procedat.

Foto: Social media via shutterstock

IN Politics

În România PSD, oamenii visează să strângă bani pentru şcoala de şoferi, să-şi ia permisul şi să avanseze de la postul de paznic, la cel de şofer.

România PSD a terminat cu greu liceul, poate chiar la seral.

România PSD trăieşte din ajutor de şomaj în case cu 12 camere.

În România PSD dosarele de pensionare anticipată se depun toate la acelaşi baiat de încredere, împreună cu o anumită sumă de bani.

România PSD regretă vremurile „bune” în care statul avea grija de toţi oamenii.

România PSD a ieşit la pensie cu decretul dat de Ion Iliescu în 1990.

În România PSD uleiul şi făina nu sunt nişte şpăgi electorale, ci siguranţa unei burţi mai pline vreme de câteva zile.

România PSD a votat şi probabil că i-am putea găsi o scuză pentru ceea ce a ales, în timp ce România de dreapta n-are nicio scuză pentru că a stat în casă.

IN Politics

VOTE for a better INDIA
Cum adică să nu votăm? De ce să nu votăm? Legal cum o să ajute asta? Oricum votează puţini români, faptul că vor vota cu 100.000 mai puţini cum se va simţi? Dacă vreţi să protestaţi, hai să votăm un candidat la mişto. Sau hai să ne mobilizăm şi să votăm un candidat în care să avem încredere.

În astfel de momente mişcarea asta îşi dovedeşte limitele. Aici se vede că nu e mai mult decât o gaşcă de bucureşteni gălăgioşi pe lângă care din când în când se strâng câteva mii de curioşi. Dacă #uniţisalvăm era o mişcare puternică, deja avea un candidat şi nu mai plângea că trebuie să strângă multe semnături. Citeşte tot articolul

IN Politics

În timpul protestelor din Ucraina, înainte să fie gonit preşedintele Ianukovici, miniştrii de externe din Franţa, Germania şi Polonia s-au întâlnit cu oficialii de la Kiev. Acum, după ce ruşii au adus  soldaţi şi tancuri pe teritoriul Ucrainei, Polonia cere o întâlnire NATO pentru că se simte ameninţată.

România e şi ea membră UE şi NATO, are şi ea ditamai graniţa comună cu Ucraina, dar nu ne-a chemat nimeni la nicio întâlnire. N-aş zice că e un semn bun. Bine, nici nu-i condamn pe reprezentanţii UE, voi l-aţi trimite pe Titus Corlăţean să negocieze ceva? Orice?

IN Politics

ponta_ghita

Nu ştiu cum şi de ce, dar pe pagina de Facebook a lui Ghiţă Ciobanul, un personaj dintr-o campanie Vodafone, a apărut o poză cu premierul României, Victor Ponta. Mai mult, şi pe pagina premierului a apărut o poză cu personajul ficţional Ghiţă Ciobanul. Pentru că orice aţi zice, Ghiţă Ciobanul e un personaj creat de McCann pentru Vodafone. Chiar dacă băiatul ăla chiar e cioban şi chiar se numeşte Ghiţă, el rămâne un personaj cu multe elemente preluate din viaţa reală.

Eh, şi cu acest personaj s-a pozat Victor Ponta, aşa l-a sfătuit pe el echipa lui de imagine. Aştept cu interes poze cu Zânul de la Banca Transilvania, cu Văru’ de la Tocmai.ro, sau cu Dorel de la băutura aia ieftină pe care n-o mai ştie nimeni.

Din partea cealaltă asocierea e la fel de bizară. Ce vrea să transmită Vodafone? Că se are bine cu puterea? Că Ghiţă Ciobanul votează USL? Că McCann face reclame atât de bune încât personajele lor sunt luate în seamă de oamenii politici? Oare nu pun şi de-un guest appearence în campania cu Ghiţă? Guvernul Ponta vă îndeamnă să vă cumpăraţi telefoane de la Vodafone, că Orange e portocaliu, deci băsist! Pentru ediţia de Paşti o şi văd pe Daciana făcând drob cu soţia şi sora lui Ghiţă. Ar fi un nou pas în comunicarea politică! Spaţiu electoral la TV pe banii unei companii de telecom. Dar la vedere, fără paravan.

Fiţi fericiţi că n-au apărut încă poze cu Mr. Muscle sau Ronald McDonald. Hai, votaţi Vodafone şi cumpăraţi cartele USL!

IN Politics

Victor Ponta a văzut la televizor că sunt cozi pe Autostrada Soarelui şi a dispus să nu se mai perceapă taxa de drum la podul de la Cernavodă.

Excelent, acum am înţeles ce face un prim-ministru: stă în faţa televizorului şi rezolvă problemele care apar pe micul ecran. Păi dacă tot suntem la capitolul ăsta, să ştiţi că de pe strada Sapienţei s-a furat un câine. Poate îl găseşte premierul şi-l aduce înapoi.

IN Politics

Cine a fost în ultimul an la putere?
USL.

Cine e acum la putere?
USL.

Cine avea majoritatea în Parlament?
USL.

Cine o va avea de acum încolo?
USL.

Dincolo de procente, alianţe şi alte calcule, ieri nu s-a întâmplat absolut nimic. Puterea a mai câştigat 4 ani de mandat, dar nu se ştie cine va mai fi la putere. Teoretic USL. Dar practic au migrat oameni şi partide de atâtea ori încât e posibil orice. Nu poate nimeni să garanteze că peste 6 luni n-o să-l dea jos liberalii pe Antonescu pentru a reface alianţa cu ARD (ex-PDL).

Deci de sâmbătă până azi nu s-a schimbat nimic în România, situaţia politică e la fel de instabilă. Iar de-abia de aici începe adevărata problemă.

Campania a III-a

question_answer0
IN Politics

Până la 12 septembrie rămânem în joc de glezne şi ne pregătim pentru a treia campanie electorală din acest an început cu proteste în stradă.

Prima parte s-a rezolvat:

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în băsişti şi-n uselei,

Oare o s-o apucăm şi pe a doua?

Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

 

Meniu