Cum sunt împărțite lanțurile hoteliere în funcție de categorie

televiziune

Dilemă morală

question_answer3 comentarii
IN Televiziune

stirile-protv-lanseaza-campania-fara-carte-fara-viitor_size7

De câteva săptămâni, pe ProTV se desfăşoară campania „Fără carte, fără viitor„. Elena Lasconi a bătut ţara în lung şi în lat pentru a găsi locurile în care şcoala nu îşi face treaba cu educaţia unor copii. Sistemul, alături de nişte părinţi iresponsabili, îi condamnă la sărăcie. Zilele trecute a fost difuzat un material despre o familie săracă din Vaslui. 4 surori care mănâncă doar cornul şi laptele oferit la şcoală, atunci când acest ajutor ajunge în satul lor, au avut parte de un amplu material în prime-time. Fetiţele au povestit, printre lacrimi, cât de mult le place şcoala şi cum sunt nevoite să-şi ajute la treabă mama bolnavă. După difuzare au apărut şi reacţiile, unele foarte dure.

10 zile mai târziu, la Ştirile ProTV a apărut un nou material în care este prezentat finalul fericit al poveştii. Familia Munteanu a primit alimente, haine şi „aproape 40.000 de lei”, după cum ne anunţă reportajul. Citeşte tot articolul

Poveste cu final aşteptat

question_answer1 comentariu
IN Televiziune

sarbu-adrian

Am avut ocazia să-l văd pe Adrian Sârbu de câteva ori, în diferite contexte în care participa ca speaker. Întotdeauna m-a fascinat personajul, are o atitudine ce te duce cu gândul la un cap mafiot, sau la un senior din Evul Mediu. Altfel zis, un tătuc trecut prin multe, care e pregătit pentru orice.

Sunt parte din generaţia PRO, am crescut cu fascinaţia asta pentru Sârbu şi tot ce-a construit. Ţin minte că la mijlocul anilor ’90 nu exista job mai bun decât în ProTV. Se formase o legendă conform căreia angajaţii din trust câştigau extrem de bine, duceau o viaţă fără griji şi erau ACOLO, în locul în care se trăia visul capitalist de după Revoluţie.

A devenit CEO al CME, iar la momentul ăla am considerat că e cu adevărat uriaş. Cumva, credeam că asta validează şi afacerile din România, că le face 100% curate. Acum sunt convins că la nivelul ăla n-ai cum să faci totul curat. Sau, mai bine zis, ca să ajungi la nivelul ăla, nu se poate să fi făcut totul 100% curat.  Mult timp l-am considerat intangibil crezând că are în continuare aşi în mânecă din filmările făcute la Revoluţie. Toate filmările din sediul CC îi aparţin, probabil că sunt o mulţime de lucruri care s-au întâmplat acolo şi care n-au fost publicate. Citeşte tot articolul

Bilanţ pe final de an în televiziune

question_answer0
IN Televiziune

Au trecut mai bine de 6 luni de când a început iureşul în ProTV. A plecat echipa de PR, s-au schimbat vedetele, Antena 1 a luat tot ce se putea. Hai să vedem un bilanţ provizoriu, că s-au încheiat primele sezoane în care ar fi trebuit să rupă norii Antenele.

Masterchef o duce excelent, Adi Hădean a povestit puţin din culise. Hell’s Kitchen a fost constant pe locul 2, juriul de acolo a devenit mai isteric şi mai vulgar odată cu trecerea în cealaltă tabără.

Vocea României s-a reinventat odată cu venirea lui Chirilă. Lumea a urmărit cu interes emisiunea, s-a comentat la fel de mult ca pe vremea Monei Segall, nu prea se simte că a plecat mare parte din echipă. Parcă baletul e mai slab.

X Factor a rămas o emisiune de categoria B. Cu tot cu Bănică şi Horia Brenciu, tot nu s-a uitat lumea. Ok, publicul de la Antene a rămas, dar nu s-a produs niciun transfer de telespectatori. Drept urmare, un episod din Las Fierbinţi a reuşit să aibă audienţă dublă faţă de finala X Factor.

Probabil că şi Românii au talent o să se descurce la fel de bine fără Mihai Petre. Între timp, emisiunea Dansează printre stele a ajuns pe locul 3 de câteva ori şi a fost oprită mai repede.

În rest, numai de bine. ProTV a cumpărat din nou UEFA Champions League, după ce ani la rând s-au identificat cu competiţia asta. Marţi şi miercuri de la 21:45 o să ascultăm iar imnul UCL, Pro a cumpărat opţiunea free to air. Sunt în pregătire două formate noi, staţiile radio au fost vândute către RCS RDS. Mediafax o duce rău de tot după ruptură, cu ANAFul pe cap şi Orlando Nicoară plecat de la conducere.

Impresia mea după aceste luni e că lituanianul venit la conducerea grupului Pro face treabă bună. A vândut sau scăpat de ce nu era profitabil, a păstrat miezul trustului şi construieşte o grilă care poate să menţină poziţia de lider. De partea cealaltă, Antena s-a lămurit că nu poţi face minuni aruncând cu bani în nişte oameni din Pro. Mai ales dacă nu reuşeşti să rezolvi imaginea aia oribilă din liveuri.

Bătălia s-a încheiat, avem acelaşi câştigător

question_answer7 comentarii
IN Televiziune

shutterstock_172728887 [Converted]

Putem spune (deja!) că lupta dintre ProTV şi Antena 1 s-a tranşat. După ce Hell’s Kitchen şi X Factor au luat-o pe coajă de la Masterchef şi Vocea României, a venit rândul noii emisiuni produse de Mona Segall să mănânce bătaie, de data asta de la două filme (!) difuzate pe ProTV.

Ce n-a înţeles Mona Segall din globul ei de sticlă (sau, mai bine zis, din Car-ul de sticlă) e că omul obişnuit nu schimbă repede postul TV că începe show-ul la care s-a mutat producătoarea succeselor din Pache. Regular Joe habar n-are ce furtună a fost vara asta, el a văzut doar că s-au schimbat Masterchefii, o să vadă şi că a plecat Mihai Petre, poate a observat lipsa lui Brenciu (deşi e posibil să aibă impresia că a fost întotdeauna Chirilă pe scaunul ăla). Citeşte tot articolul

CNN Original Series: The Sixties

question_answer0
IN Televiziune

Tom Hanks şi Gary Goetzman, colegul lui de la Playtone, sunt producători executivi pentru acest serial documentar care a început să fie difuzat pe CNN săptămâna trecută.

The Sixties vorbeşte despre modul în care lumea s-a schimbat pe parcursul anilor ’60, o schimbare făcută (şi) cu ajutorul televiziunii, pe care americanii au urmărit-o din sufragerie.

Sunt 10 episoade a câte 45 de minute, pline de footage din perioada respectivă şi interviuri cu oameni care au trăit această metamorfoză a culturii şi a gândirii la nivel mondial. Extrem de interesant fie că sunteţi pasionaţi de perioadă sau nu. Mai că m-aş apuca să revăd primele sezoane din Mad Men după ce se termină documentarul ăsta, ca să pun mai bine lucrurile în context. Citeşte tot articolul

Dar la noi de ce nu se face aşa ceva?

question_answer2 comentarii
IN Televiziune

De fiecare dată când apare câte un filmuleţ de genul ăsta pe net, adică o dată la 2-3 săptămâni, se găseşte câte un nemulţumit care se întreabă cu ce sunt mai prejos românii, de n-au şi ei astfel de producţii. La noi de ce nu se face televiziune „ca afară”?

Păi poate dacă am avea şi noi nişte zeci de milioane de telespectatori, ar exista şi banii care să acopere costurile de producţie pentru showuri de genul ăsta.
Glumesc. Oricâţi bani ar fi, la noi s-ar investi şi mai mult în fabricarea de vedete de carton, care şi-ar majora instant preţurile în funcţie de disponibilitatea pieţei.

În altă ordine de idei, ProTV a dat un comunicat de presă extrem de trist, în care nu infirmă plecările lui Smiley şi Pavel Bartoş, însă anunţă ce vedete vor rămâne în continuare şi la toamnă”

Asta am semănat

question_answer3 comentarii
IN Televiziune

Ne mirăm că televiziunea a ajuns un circ ieftin, o „borâtură”, o mizerie, o mitocănie continuă şi mai apoi suspinăm resemnaţi dându-ne seama că toate aceste programe au ceva audienţă şi un public care le digeră fără probleme? N-ar mai trebui să fim aşa surprinşi. Asta am semănat, a venit vremea să culegem.

Capatos, CancanTV, WowBiz, Măruţă, mizeria aia cu Simona Gherghe, tabloidele de pe KanalD cu Oana Roman şi Clejanii nu sunt emisiuni vizionate de bătrâni, mai ales că primele 3 se difuzează noaptea, când vârsta a 3-a e la somn de ore bune. Principalii devoratori ai acestor mitocănii sunt oameni maturi, care erau în creştere atunci când s-au sădit primele mizerii în presă şi în televiziunile româneşti.

Primele telenovele, fata de la pagina 5, manelele devenite mainstream, Vacanţa Mare, apriţia  OTV, întâile ţâţe pe TV şi o grămadă de alte forme de sub-cultură. Toate au fost plantate şi îngrijite cu atenţie de nişte oameni care au vrut să facă bani. Şi au reuşit, ratingurile crescând până la cer, cu preţul unor amenzi tot mai dese venite de la CNA şi al pervertirii ireversibile a publicului.

Ce-ar putea să le placă celor care în adolescenţă urmăreau cu sfinţenie OTV şi Vacanţa Mare şi Înger Sălbatic? Sau fetelor care visau să fie fata de la pagina 5? Patapievici? Cioran? Tarantino?

Cineva trebuie să plătească

question_answer2 comentarii
IN Televiziune

După toate discuţiile dintre RDS şi Discovery, iată că a apărut o nouă ruptură între cablişti şi staţii. Canalele PRO nu vor mai fi recepţionate de abonaţii Dolce începând cu 3 ianuarie. Cele două entităţi nu s-au înţeles la bani aşa că Pro şi-a strâns jucăriile. Dată fiind şi lunga negociere dintre RDS şi HBO, deducem că a fost un final de an greu pentru staţii.

Ce s-a întâmplat de fapt? Cabliştii (generic spus cablişti) încearcă să pună în cârca posturilor TV politica de dumping pe care au aplicat-o pentru a câştiga cotă de piaţă. E o afacere cu 3 părţi: clientul, providerul şi creatorul de conţinut. Dacă end-userul (clientul) are un preţ mic, fie providerul merge pe break-even şi plăteşte cât vor staţiile, fie alege să facă un profit şi cere staţiilor să lase preţul mai jos.

Normal că providerul n-o să vrea toată viaţa să meargă pe break-even după ce a investit nişte bani, aşa că va negocia preţuri mai mici ca să scoată profit. Oricum, goana după cotă de piaţă s-a cam terminat şi odată cu ea se termină şi gratuităţile, serviciile încep să coste.

Misiunea TVR nu e una uşoară

question_answer7 comentarii
IN Televiziune

Discutam zilele trecute cu cineva despre TVR şi despre singurele două emisiuni interesante pe care le au: Garantat 100% şi Profesioniştii. Inevitabil s-a ajuns la abonamentul Radio-TV, la oamenii care s-au dus în TVR şi care n-au făcut mare lucru (Cristi Tabără de exemplu), la birocraţie, la comparaţia de bugete între TVR şi o televiziune comercială.

Mereu vorbim despre aceleaşi probleme, însă nu luăm în calcul rolulurile pe care televiziunea publică le are în mass-media româneşti (apropo, asta e forma corectă, şi nu mass-media românească): Citeşte tot articolul

Peste 50 de ani, la Happy Hour

question_answer0
IN Contraste

Bună seară! Astăzi vom discuta despre tragica poveste a celebrului cantautor Marius Moga. Moga, cunoscut pentru zecile de şlagăre compuse – majoritatea interpretate de cei mai îndrăgiţi artişti români, a ajuns într-o situaţie tristă. E pe cale să fie dat afară din casa naţionalizată în care locuieşte. Îl avem invitat pe cunoscutul interpret Smiley, cel care a fost alături de maestrul Marius Moga. Ce credeţi că trebuie făcut, domnule Smiley?

– Da. În primul rând bună seara. Păi cred că statul trebuie să facă ceva. Autorităţile de ce nu iau nicio măsură? Cei îndreptăţiţi să facă ceva de ce nu fac? Omul ăsta a adus atâta bucurie, a compus peste 50 de cântece pe care o grămadă de oameni au făcut sex.
– Dar domnule Smiley, maestrul Moga a primit bani pentru acele cântece, nu le-a compus gratis…
– Ce făceai cu câteva mii de euro de pe urma unui concert pe vremea aia? Abia dacă trăiai de pe o zi pe alta. Şi totuşi, înainte era mai bine, vă spun eu. Artiştii erau respectaţi, lumea îi preţuia. Acum nimeni nu face nimic, altfel s-ar găsi o casă pentru omul ăsta!

Sincer, îi pasă cuiva în mod REAL de povestea lui Temistocle Popa? Sper să-l ajute cineva, însă mă cam plictisesc toţi păreriştii care spun că trebuie să se facă ceva. Nu ei, să se facă. Aşa, impersonal. Eventual statul. De parcă melodiile alea au fost compuse pentru statul român. N-a făcut ţara asta nimic pentru Eminescu, nu cred că va face pentru vreun compozitor de muzică uşoară.

Sociale

Dă-mi un ecler!

Cumpără de pe eMAG cu acest link

Descarcă gratuit eBook-ul

ebook Digital Recap 2022
Hoi.La.Minut

Pe scurt:

Statistici TopBlog

Clasament TopBlog
Meniu