Grupul de Whatsapp al blocului e o resursă nesfârşită de subiecte, din păcate n-am eu atâta timp să le scriu pe toate.
De la vecinii care au transformat grupul ăla în aprozar, că vând şi ei trei caserole cu mure de la bunici şi ouă de ţară până la întrebări stupide şi alte probleme.
Însă de departe cei mai amuzanţi sunt ăia care lucrează de acasă şi care se plâng non-stop. Mă rog, e blocul mare, prea mare chiar, aşa că e mereu câte cineva nemulţumit. Citeşte tot articolul
Am citit articolul lui Vali despre munca la birou şi angajaţii care n-ar prea vrea să renunţe la Work from home. E parţial corect ce zice el acolo, dar nu se aplică pentru toată lumea. Citeşte tot articolul
Tot aud poveşti de la prieteni şi cunoscuţi care uşor-uşor trec într-un work from home permanent. Adică nu mai e ceva temporar, care se va termina odată cu domolirea pandemiei, ci pur şi simplu se renunţă la spaţii de birouri de tot.
Sunt companii care au renunţat la etaje sau clădiri întregi, altele care au redus la jumătate spaţiul pe care îl aveau. Se trece la un model în care îţi rezervi spaţiul la un birou, compania păstrează 10-20% din spaţiile pe care le avea înainte de pandemie şi în rest ai privilegiul de a lucra de acasă. Citeşte tot articolul
Iulian Stanciu a zis un lucru interesant într-un live de la ZF zilele trecute. Deşi se aşteptau ca lumea să fie mai puţin productivă de acasă, au avut parte de surprize mari.
Noi ne-am temut că va fi dezastru, însă productivitatea oamenilor a crescut. Cred că asta va fi norma şi asta va rămâne în un procent foarte mare. Eu mă gândesc de ce să mai chinuim oamenii să stea două ore dus şi două întors în trafic. Dintre cei 2.500 de angajaţi, nu se vor întoarce toţi la birou după această criză.
Teoretic sună foarte mişto. Inclusiv pentru companie ar fi un lucru bun, că n-ar mai avea nevoie de atâtea birouri. Ai spaţiu pentru 1000 de birouri, 500 sunt puncte fixe, restul de 500 sunt folosite de cei 2000 de angajaţi care lucrează preponderent de acasă. Citeşte tot articolul
