Storm

e foarte ciudata starea asta…un amalgam de sentimente…nu stiu daca vreau sa se termine sau sa continui asa…sa incerc in continuare…sau daca ar trebui sa imi urmez impulsurile de moment care imi spun sa merg mai departe…parca ceva ma tine in loc…e foarte aiurea totu…neclar…prea rapid…si mai e si bacu asta care ma streseaza si mai rau…si sunt nervos in fiecare dimineata in care ma trezesc si simt ca am ramas pe loc…si e foarte ciudat cand mi se pune o pata cand nu ar fi momentul…e un fel de joc secund ascuns in mine (‘tui barbu masii…ca am ramas cu traume) care difera foarte mult de fatza comerciala…si care vrea cu totul altceva…si nu primeste nimic…si e foarte nasol ca toata lumea rasfata superficialul din mine…probabil ca merit mai mult…

dar daca o iau de la capat cum ar fi ?

incep de aici si construiesc…vise sentimente…cuvinte…care mai apoi ma transforma intr-un om nou.”alta camasa alt sacou” ar spune toma caragiu…homo novens..un ceva care sa ia tot ce era bun de la vechiul “eu” si sa nu mai faca acelea si greseli.

parca simt fluturii aia in stomac…parca imi las ochii sa fie purtati de val…parca ma simt linistit…dar e o mare dilema.cum o rezolv?

simplu..nu o rezolv.astept si gata.