A venit momentul resentimentelor. A venit momentul ala in care incepi frazele cu “daca” si le termini cu ” ar fi iesit mai bine”.

Si pot sa fac o lista intreaga de “daca”-uri. Dar n-are rost… am facut-o in minte, stiu ce am gresit si promit sa nu mai fac pe viitor.

Stiam inca de vineri cat de prost a iesit. De asta nici n-a mai contat ce a urmat. De asta nici nu erau emotii. De asta a iesit si prezentarea cat de cat bine… pentru ca atunci cand nu e nicio miza nu prea conteaza.

Toti au zis “bravo… a fost ok”. “A fost ok” inseamna: “a fost foarte prost, dar te iubesc”.

Situatia a fost mai putin roz decat a parut la prima vedere si ca sa va faceti o idee cat de nasol a fost va spun doar ca “desertul” mi-a venit in cap in primele 2 minute de brief. Si la el am ramas.  Asa ca simplul fapt ca nu ne-am retras a fost o victorie…cel putin pentru mine. Nu vreau sa se creada ca mi-am bagat picioarele miercuri si am zis…”eh…ce-o fi, o fi”.

Suna al dracului de dramatic, dar chiar a fost o experienta nasoala din care am invatat un singur lucru: O campanie proasta terminata la timp e mai buna decat o campanie proasta terminata dupa dead-line.

Si cam atat… these are the days of our lifes… so…. join us again… for the young and the rest of us.