Dacă aţi urmărit până acum aventurile noastre prin Şcoala Centrală ştiţi că eram primii când venea vorba de chiul. Fie că trebuia să mergem după mâncare, fie că participam la activităţi culturale, sportive sau civice, noi eram prezenţi.  Orice numai să nu stăm la ore.

La un moment dat Michelangelo, mecanicul nostru trăznit, ne-a convocat în faţa amfiteatrului pentru “o treabă mică, de 10 minute” şi ne-a rugat să venim cu ajutoare. Evident, ne-am învoit de la vreo 3 ore cu gândul că 10 minute îl ajutăm şi restul de timp îl petrecem în curte, la fotbal.

Şi cum ne-am strâns noi toţi băieţii din clasă, echipaţi pentru fotbal, Michelangelo ne-a zis ce presupunea micul ajutor. Voia să mutăm unul dintre cele două piane din amfiteatru în laboratorul de muzică. Prima oară am crezut că glumeşte. Laboratorul era la subsol, pianul avea câteva sute de kilograme iar noi eram 7-8 puşti de 16 ani. Şi cică “v-am zis să veniţi mai mulţi, că e treabă complicată”. Aşa că ne-am apucat să cărăm pianul, că doar.. “cât de greu poa’ să fie?

După vreo jumătate de oră abia eram la uşa amfiteatrului. Deja îl apucasem în toate poziţiile posibile, şi cu greu urcasem toate treptele din amfiteatru. Şi mai aveam de parcurs un hol întreg plus scările spre subsol. Şi atunci Michelangeloa venit cu soluţia salvatoare: băieţi, de aici îl cărăm ca pe mort. Adică cum, “ca pe mort?”. – Uite aşa. Şi ne-a arătat un sistem de prindere a pianului care nu-l făcea deloc mai uşor, dar care ne-a făcut pe noi să râdem vreo jumătate de oră.

Printre râsete şi exclamaţiile noii fraze-cheie “Ia-l, bă, ca pe mort, nu vezi că nu-l ţii cum trebuie?”, am reuşit să ajungem până la scări. Cred că trecuse mai mult de o oră când am ajuns noi cu pianul la subsol. Timp în care am aflat şi semnificaţia expresiei “greu cu pianul pe scări”. Chiar a fost greu! Unii băieţi s-au ales cu ceva julituri în urma transportului, săracii. Săracii de ei, dar şi săracul pian – care a trebuit reacordat după călătorie, ba chiar s-a şi deteriorat puţin de la zdruncinăturile de pe scări. Era şi normal, doar îl cărasem ca pe mort…

Colecţia completă de poveşti din Şcoala Centrală aici.