Deunăzi am nimerit să citesc o lamentare românească ieşită din tastele unei domnişoare ce studiază în străinătate pentru un viitor mai bun. Pe principiul „să ni se dea„, textul constată că pentru vestici Londra şi Parisul sunt foarte aproape, că acolo se circulă civilizat şi că străinii îşi permit să călătorească. Ce chestie, blestemul fatalismului din Mioriţa se transpune până şi în migraţia sezonieră a populaţiei.
Ce nu e foarte clar pentru cei 5000 şi ceva de inşi care au dat share articolului cu pricina e că societatea capitalistă nu prevede ca toată lumea să aibă bani de excursii prin străinătate. Dăm la o parte sărăcia, comunismul, problemele pe care le are democraţia asta post-decembristă şi ne concentrăm pe muncă. În acest context ştiu o grămadă de oameni care au muncit de-au rupt şi şi-au permis toate excursiile pe care le au vesticii. Fac parte din pătura mijlocie a acestei ţări, una extrem de fragilă, şi au sacrificat o parte din educaţia copiilor lor pentru a face bani. Ştiu, nu e normal să-ţi pui la bătaie sănătatea ca să ai ce ăia (care nu sunt mai deştepţi decât noi) au by default. Dar nu e normal nici să te alerge leul şi să n-ai apă – şi cu toate astea…
Mi se pare că ne regăsim în poveştile românilor săraci care nu-şi permit să trăiască, dar nu sesizăm o mulţime de nuanţe care schimbă datele problemei. De la sedentarismul moştenit din comunism (care pe atunci era forţat de împrejurări) până la lipsa infrastructurii care să ne permită călătorii în vest sau nevoia de a avea lucruri în proprietate. Românul dacă are casă şi maşină şi mai face nişte bani îşi cumpără casă la ţară, le ia casă copiilor şi tot aşa în timp ce ăia stau în chirie şi conduc ce prind.
Dacă ne uităm cu atenţie o să vedem tineri care călătoresc la greu şi care cumva reuşesc să-şi întreţină această pasiune.
Nu avem vile scumpe şi salarii de mii de euro? Poate ar trebui să muncim mai mult şi mai bine. Şi dacă asta n-o să le iasă părinţilor noştri, poate că o să ne iasă nouă. Important e să construim o pătură mijlocie care să-şi permită toate lucrurile pe care nu le-au avut ei.
6 comentarii. Leave new
eu am obosit sa mai tot dau replici la vaicaricii natiei
lasa-i sa planga si sa moara de foame, daca nu-s in stare de altceva si astepta sa le pice norocul din cer
si mai interesant mi se pare ca o tanara care (din cate am inteles) e intretinuta partial de parinti sa mearga la studii in strainatate se plange ca parintii ei nu au bani de excursii. pai… oare de ce?
nu cred ca francezii sau italienii intra in depresie daca nu studiaza in strainatate. sunt unii care pleaca la studii in afara, dar majoritatea invata foarte bine in tara.
In Romania prea putini reusesc ceva prin munca. Iar venitul din munca lor e mult mai mic comparat cu ce primesc cei de-afara la acelasi volum de munca.
Ailalti stau in chirii pentru ca acolo exista sisteme care-ti asigura o continuitate, o siguranta (vezi rent control).
In Romania, munca nu este remunerata la adevarata valoare, esti furat din toate partile si nesiguranta zilei de maine te imbatraneste fizic si psihic.
Ai nostri ajung la pensie garboviti si bolnavi, ai lor incep o a doua viata.
@pinkISH: ies la pensie garboviti si bolnavi, dar in mare parte de vina e uzura din comunism si din primii ani de dupa. cred ca din ultimii 40 de ani, in ultimii 10 s-a trait cel mai bine (chiar daca multi au fost nevoiti sa se adapteze la noua situatie).
Daca e sa analizam toate cauzele care au dus la situatia de fata, trebuie sa luam in calcul si pensionarile nesabuite din anii ’90, devalorizarea leului care i-a facut pe multi sa-si piarda agoniseala de-o viata si asa mai departe.
N-are rost sa compari tari care n-au avut sistem totalitar cu tari care au avut 50 de ani de comunism. Cert e ca problemele nu sunt exclusiv financiare. Multe tin de mentalitate si cultura.
Deci eu sunt „care”… 🙂
care pe care 😛