Ce ne învaţă eşecul din gimnastică?

România a ratat pentru a doua oară la rând prezenţa la Jocurile Olimpice la proba de gimnastică feminină. Nadia, Simona Amânar, Andreea Răducan şi celelalte medaliate olimpice care au câştigat ani la rând primele locuri la aceste concursuri probabil că sunt uimite de ce se întâmplă.

Suntem pe locul 5 în clasamentul all time la medalii, după Rusia, SUA, Japonia şi China. Am fost zeci de ani în frunte.

Am auzit oameni discutând miraţi despre acest subiect. „Păi cum, că noi eram buni la chestia asta?!”. Da, eram buni, dar uite că nu mai suntem.

Cred că ce ar trebui să ne înveţe acest eşec e că nicăieri în lumea asta nu munceşte CV-ul pentru tine. Nu te poţi baza doar pe rezultatele anterioare ca să ai succes în viaţă, nu te poţi culca pe laurii succesului. Succesul a trecut, facem o poză, punem pe internet, apoi mergem mai departe. Nu există garanţii sau locuri speciale pentru campioni. Şi e valabil şi în viaţa de zi cu zi de cele mai multe ori. 

Ai câştigat un contract mare? Un premiu pentru munca ta? De mâine totul se şterge şi o iei de la capăt, n-o să închidă nimeni ochii la un proiect nelivrat la timp doar pentru că data trecută te-ai descurcat bine. Sau hai să zicem că merge o dată, dar a doua oară sigur nu mai scapi.

Succesul nu e definitiv, la fel cum nici eşecul nu e definitiv. Mereu ai o nouă zi în care poţi s-o iei de la capăt, să schimbi ceva, să înveţi mai mult, să te pregăteşti mai bine. Poate că o să-ţi iasă, poate că nu. Munceşti. Încerci.

Corectă şi perspectiva lui Toma.