Pe Pippo Delbono l-am descoperit în urmă cu câţiva ani, tot la FITS. Este un regizor cu o sensibilitate aparte, un vizionar, un performer.
În urmă cu 2 ani vedeam Amore, un spectacol despre dragostea complexă. Un spectacol care îmi este şi azi întipărit în minte.
De data asta Pippo a venit cu o premieră mondială, Il risveglio sau Trezirea. La fel ca în alte spectacole ale lui, Pippo vorbeşte despre el şi viaţa lui. Despre ce simte sau ce a simţit.
Ajunge (şi el, ca mulţi alţi artişti care au venit anul ăsta la FITS) despre pandemie şi efectele lockdownului asupra oamenilor. E fascinant ce impact are în artă acest eveniment global care a avut loc acum 4 ani. Gândurile creatorilor sunt încă acolo, la acele zile dificile.
Am avut ocazia să văd spectacolul cu o zi înainte de începerea FITS, la o vizionare cu public, un ultim şnur cum se zice în breaslă.
Este excelent, e sensibil, vorbeşte despre durere şi suferinţă. Cred că cel mai potrivit mesaj care se desprinde ar fi „Treziţi-vă şi trăiţi viaţa cât o mai aveţi”.
E trist să-l vezi pe Pippo Delbono în starea în care e, cu o sănătate şubredă, parcă aşteptându-şi sfârşitul. Dar este impresionant în acelaşi timp să vezi un astfel de artist cum încă are forţă să creeze.
Dacă va intra pe Scena Digitală acest spectacol o să vă anunţ şi o să insist să-l vedeţi. Pentru toţi cei care au trăit dificultăţi în viaţă.
„Fiecare dintre voi probabil că ați avut o viață dură și atunci rezonați cu ce găsiți în producțiile mele” a zis Pippo la conferinţa specială organizată în cadrul FITS.
Foto: Sebastian Marcovici
