Tag

sibiu

Deci ăsta era secretul curăţeniei?

4

Sâmbătă noaptea, Sibiu, 2019.

Un angajat de la ADP spală treptele unui pasaj pietonal. Maşină cu rezervor de apă trasă la intrarea în pasaj, furtun lung, o soluţie de curăţare şi apoi spălat cu presiune fiecare treaptă în parte.

E atât de simplu. Am mai văzut chestia asta şi pe pietonala Nicolae Bălcescu, tot în Sibiu.

Citeste tot articolul

FITS 2019: Program parţial şi bilete

0

A mai rămas o lună şi ceva până la startul ediţiei a XXVI-a FITS (adică Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu). În acest an festivalul se desfăşoară între 14 şi 23 iunie, iar primele două seturi de bilete au fost deja puse în vânzare, urmând să mai vină o rundă finală pe 14 mai. Dacă n-aţi făcut deja planuri pentru festival, acum e momentul, e chiar al 12-lea ceas chiar. În timpul festivalului Sibiul este super aglomerat, iar cazările decente se dau ca pâinea caldă. La fel şi biletele pentru spectacole.

Găsiţi în categoria Teatru toate postările mele de anul trecut, în cazul în care mai aveţi nevoie de argumente că ce se întâmplă la Sibiu e special.

Citeste tot articolul

Unde se mănâncă bine în Sibiu (2018)

7

Anul ăsta am trăit câteva deziluzii culinare la Sibiu, aşa că am hotărât că ar trebui să fac o listă cu locurile în care se (mai) mănâncă bine pe-acolo. Din capul locului vă spun că eu evit toate restaurantele care sunt pe pietonală şi sunt extrem de selectiv cu ce e în Piaţa Mare şi în Piaţa Mică. De fapt, în Piaţa Mică nu mănânc decât la Union, unde au pizza şi paste bune şi la Sibio (pentru micul dejun, vedeţi mai jos despre ce e vorba). 

Citeste tot articolul

FITS 2018: O contribuţie uriaşă pentru teatrul din Sibiu

0

Festivalul de la Sibiu nu e doar o sărbătoare pentru publicul din oraş şi pentru turişti, e şi o mare oportunitate pentru artişti. Am văzut deseori în public actori şi dansatori care merg să vadă spectacolele altor artişti, care analizează cu atenţie fiecare replică, fiecare mişcare.

Cei mai uşor de recunoscut sunt actorii din trupa locală. Cred că nu e spectacol la care să nu văd pe cineva de la Teatru Radu Stanca, în special actorii mai tineri. Oameni care mai fură meserie de la colegii lor şi aplică apoi în spectacole pentru publicul sibian.

Deloc întâmplător, în ultimii ani am avut surpriza să descopăr o mulţime de tineri actori foarte talentaţi la TNRS. Dincolo de Faust, Metamorfoze şi alte câteva spectacole cunoscute pentru care vine lumea, există o stagiune extrem de valoroasă la Sibiu.

Am fost plăcut impresionat de “Iubirea la oameni”, un text rusesc pus în scenă de Bogdan Sărătean. Am remarcat câteva feţe noi, aşa cum s-a întâmplat şi la “Povestea prinţesei deochiate”, premiera din acest an a lui Purcărete.
Pe lângă actorii tineri, mi se pare că şi ceilalţi devin tot mai buni de la rol la rol. Ioan Paraschiv sau cătălin Pătru sunt numele care îmi vin acum în minte. Şi Cendana Trifan sau Cristina Ragos. Mă rog, nu că ei n-ar fi tineri, dar au deja câţiva ani buni de experienţă.

Nu e numai despre Ofelia Popii sau Adrian Matioc, la Sibiu sunt o mulţime de actori talentaţi. Iar secretul lor cred că ăsta e: în fiecare an au ocazia să vadă spectacole extrem de bune, venite din toate colţurile lumii.

Foto: Cristi Cojocariu

Cum adaptăm spectacolele pentru copiii de azi?

0

Zilele astea sunt la Sibiu, la Festivalul Internaţional de Teatru. Mi-am început seria de spectacole cu “Apolodor. Călătoria unui Pinguin”, o producţie a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova.

Eram curios să văd un alt “Apolodor”, după ce l-am văzut de vreo 2 ori pe cel al Adei Milea. Nu mă aşteptam la ceva similar, pur şi simplu voiam să văd cum e pus în scenă un astfel de spectacol în Moldova. Aşteptam, probabil, un moment pentru copii mici şi copii mari. N-a fost cazul, spectacolul era unul pentru copii mici şi foarte mici.

Dar chiar şi aşa, publicul ţintă n-a fost foarte impresionat. Un spectacol care mi-ar fi dat un mare zâmbet pe faţă în copilărie (adică acum vreo 25 de ani), dar care nu i-a mişcat pe prichindeii zilelor noastre.

Citeste tot articolul

FITS 2018: Program parţial şi bilete

0

72 de zile până la ediţia cu numărul 25 a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Pentru că ieri a fost Ziua Mondială a Teatrului, s-au pus în vânzare primele bilete şi s-a afişat programul parţial. Ediţia din acest an se desfăşoară între 8 şi 17 iunie.

Vă recomand să vă planificaţi de pe acum o călătorie la Sibiu în perioada festivalului, biletele se vând foarte repede, la fel şi cazările decente. Sibiul în perioada festivalului e cu adevărat special, nu ştiu nicio persoană care să nu fi revenit după ce a gustat puţin din atmosferă. De asemenea, trebuie să aveţi în vedere că pe 14 iunie începe Campionatul Mondial de Fotbal, aşa că vă recomand să alegeţi primul weekend, ca să nu aveţi discuţii în casă. 😀

Citeste tot articolul

Probabil cele mai bune mezeluri din Bucureşti

11

Cred că sandvişurile sunt cea mai mare plăcere vinovată pe care o am când vine vorba de mâncare. Nu-mi place să pierd mult timp cu mâncatul efectiv, aşa că sandvişurile sunt cea mai bună variantă. De aici şi pasiunea pentru mezeluri. Care de obicei sunt procesate, sunt pline de conservanţi şi alte E-uri. În ultimii ani cumpăr tot mai rar salamuri, parizer sau orice alt fel de cărnuri din categoria asta. Cel mult un salam de Sibiu şi unul săsesc pe an. În restul timpului cumpăr mezeluri de la nişte sibieni (d-ăia adevăraţi), care au magazin în interiorul pieţei Crângaşi.

I-a descoperit tata acum câţiva ani (5 sau 6?) şi de atunci am tot cumpărat de la ei, ba chiar le-am vândut pontul şi altora. Au mezeluri şi brânzeturi înghesuite în două vitrine frigorifice, fix pe insula din centrul pieţei Crângaşi, la parter. E mereu coadă la ei, singurul loc în care găseşti non-stop câte 4-5 persoane care cumpără, aşa că mereu au cel puţin 4 oameni care vând în paralel. Din câte mi-am dat seama sunt toţi parte din aceeaşi familie, iar în timpul săptămânii o parte din ei merg la Sibiu să se ocupe de produsele în sine. Au chiar de toate, de la parizer până la cârnaţi picanţi şi alte mezeluri, dar eu la astea 3 am rămas: slănină foarte puţin afumată, muşchi de porc şi acest piept de porc dat prin cimbru, care e un fel de kaizer. Tata mai mănâncă şi cârnaţi picanţi, am testat şi eu, sunt ok, dar parcă prea graşi pentru mine.

Citeste tot articolul

FITS 2017: Bucureşti. Instalaţie umană.

0

FITS-ul găzduieşte în fiecare an sute de evenimente. Anul ăsta au fost peste 500, înghesuite pe parcursul celor 10 zile de festival. E imposibil să le vezi pe toate, aşa că trebuie să faci nişte alegeri. Şi dacă spectacolele din stradă se repetă chiar şi câteva zile la rând, cele din sală pot avea doar câte o reprezentaţie. Aşa că alegi, renunţi, faci compromisuri între teatru şi dans sau circ şi vreo conferinţă de presă. 

Citeste tot articolul

FITS 2017: Oh, those russians!

0

Nu plănuisem o întâlnire cu Mihail Baryshnikov şi spectacolul său. Am stat puţin pe gânduri dacă să-mi cumpăr bilet atunci când s-au pus în vânzare, însă am decis că e mai bine să nu ţin un loc ocupat aiurea, mai ales că astfel de ocazii sunt atât de rare. 

Însă planetele s-au aliniat, aşa că am avut ocazia să particip la o conferinţă de presă, iar apoi chiar să văd spectacolul într-o repetiţie cu circuit închis. Cum zic actorii, “s-a dat un şnur” al spectacolului ieri seară, aşa că am avut din nou noroc.

Citeste tot articolul

FITS 2017: Întâlniri

0

Foto: Sebastian Marcovici
Cred că întâlnirile sunt cel mai valoros lucru pe care ţi-l aduce FITS-ul. Întâlnirile cu idei, cu artă, cu oameni. Întâlniri care nu s-ar întâmpla în mod normal, mai ales acum, când toate informaţiile sunt la două clickuri distanţă. E un paradox: nu ne sinchisim să aflăm informaţii tocmai pentru că sunt atât de accesibile toate. Probabil că de-aia nici nu ajungem să aprofundăm multe din lucrurile care ne plac.

Cam aşa a fost şi cu dansul israelian, pe care am început să-l urmăresc abia după ce am intrat prima oară la un spectacol. Nu că aş fi devenit vreun cunoscător între timp, dar a început să-mi placă, acel prim spectacol m-a făcut să caut întâlnirea. 

Citeste tot articolul