Casual stuff

Ieri am fost în vizită la Uzinele Dacia, azi am fost la cursul de Defensive Driving la Şcoala lui Titi Aur (urmează să povestesc pe larg ambele experienţe). La sfârşitul ambelor zile organizatorii ne ziceau că se aşteptau ca bloggerii să fie mai… altfel, dar că de fapt suntem foarte mişto.

Normal, în locul „suspecţilor obişnuiţi” (studenţi, ziarişti sau, în cazul al doilea, oameni din companii) au venit o mână de oameni cu un entuziasm molipsitor. Şi oamenii ăştia au transmis din entuziasmul lor şi organizatorilor. Care mai apoi au fost mai relaxaţi, au oferit o experienţă mai mişto, au intrat în jocul nostru şi ne-au povestit sau arătat tot felul de chestii extra. Iar asta se traduce într-o atitudine pozitivă faţă de brand. E atât de simplu…

Poate 😛

Mâine particip la un curs de Defensive Driving la invitația celor de la Petrom care vor cât mai mulți șoferi responsabili pe străzile #dinromania. Deci nu e vorba doar de plimbări cu bloggeri, ci și de îmblânzit șoferii.

Eu trebuie să recunosc că nu sunt cel mai calm şofer. Fetele spun că sunt chiar agresiv la volan, Răzvan zice că se simte în siguranță când conduc eu (şi pentru mine doar asta contează 😛 ).

Invitaţia asta a venit la fix, că tot ziceam eu acum câteva săptămâni că îmi doresc să fac şcoala de pilotaj. Mâine ne jucăm la Scoala de Conducere Defensiva si Pilotaj Titi Aur şi o să învăţăm chestii chiar de la multiplul campion naţional de raliuri.

Can’t wait! 😀

Atenţie, post care la final vă poate aduce un GPS Geo Vision 5500 de la Prestigio*

Se făcea că Verde Împărat avea 3 fete şi un frate aflat la celălalt capăt al lumii. Fratele lui avea 3 băieţi, unul mai mândru decât celălalt. Iar când craiul i-a trimis în călătorie ca să preia conducerea de la Verde Împărat, toţi au plecat fără zăbavă (aşa zice la carte, puteţi să verificaţi). Deci e ştiut lucru că nici feciorilor de crai nu le plăcea ce scrie Zăbavă mai nou.

Şi cum au plecat ei, toţi au luat-o pe drumul cel lung, numai craiul a luat-o pe scurtătură. Păi dacă aveau ei GPS, n-ar fi mers direct pe scurtătură? N-am fi avut noi de citit mai puţin cu vreo 5 pagini? Am fi avut. Iar când Harap-Alb şi-ar fi ales calul, dacă urma să pună pe el GPS, sigur nu ar fi luat mârţoaga, că n-avea porturi USB. Citeşte tot articolul

În weekend am trecut pe la Bookfest. Nu pentru că e la modă (deşi e la modă, cărţile sunt cool), nu pentru că voiam să bifez evenimentul, ci pentru că îmi doream două cărţi. Am găsit un peisaj dezolant. Eram aproape de ora închiderii şi pavilioanele din Romexpo păreau să fi fost scena unei confruntări între două tornade.

O ofertă foarte slabă, puţine cărţi care atrăgeau cu adevărat atenţia. Într-un colţ, o serie de cărţi mai vechi sau mai noi stăteau aruncate pe jos aşteptând ca cineva să se îndure şi să le salveze din drumul spre depozitul de maculatură. Scris cu o cariocă maro pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică era preţul: 2 lei. Mai jos, lângă stiva de cărţi vechi şi noi era o altă stivă din care doritorii îşi puteau alege cărţi la doar 1 leu. Dacă ziariştii de tabloid ar fi fost la Romexpo, ar fi scris cu litere mari a doua zi: „Cultura, o preocupare de doi lei. Află povestea nespusă a cărţilor de la Bookfest. FOTO şi VIDEO„.

Acesta este un post plătit.

În iarnă a fost foarte onorat să primesc din partea UNICEF propunerea de a susţine campania „Viitorul copiilor începe la şcoală„. Am scris atunci un post despre alegerile care m-au marcat în timpul şcolii. Tot atunci am pus şi primul banner pe blogul ăsta, după aproape 4 ani fără bannere. M-am bucurat sincer când am auzit că blogul meu a contribuit la succesul campaniei, alături de bloguri pe care le citesc de când eram mic – Bobby, Chinezu, Cristina Bazavan şi Dan Dragomir.

Mâine mergem în judeţul Constanţa, la Făurei, să vizităm una dintre şcolile care vor beneficia de programul UNICEF. Alături de noi va merge Hagi (ambasador al Bunăvoinţei) şi ceva lume de la UNICEF. Ligia va fi la butoane transmiţând de la faţa locului pe pagina de Facebook. În rolul lui Bobby Voicu – Toma Nicolau. În rolul lui Chinezu – Adi Zăbavă. Cristina Bazavan şi Dan Dragomir vor fi prezenţi fără dubluri.

PS: Vreţi să-l întreb ceva pe Hagi? Că Toma&Adi vor fi oricum prea emoţionaţi ca să mai zică ceva. Bine măcar că nu vor avea ocazia să mă terorizeze cu Piatra lor 😛

De vreo 3-4 ani se vorbeşte intens despre nişe. Toată lumea recomandă începătorilor să-şi găsească un subiect care îi pasionează şi să scrie doar despre acel subiect, într-o piaţă mult prea aglomerată de ghiveciuri literare, în care toată lumea scrie despre orice.

Treptat lumea a început să pună în aplicare sfaturile legate de nişe astfel încât au apărut tot mai multe bloguri de muzică, de sport, de turism, de maşini, de tehnică sau bloguri culinare. Şi în ultimii 2 ani s-au tot lansat proiecte nişate, semn că am înţeles încotro trebuie să evoluăm şi am apăsat pedala de acceleraţie. Doar că unele nişe încep să fie tot mai bine acoperite. Nu că ar fi acoperite total şi nimeni n-ar mai avea nimic de spus, dar se simte puţin aglomeraţia.

Aşa că lumea începe să se nişeze mai mult. Te interesează muzica dar îţi place în special hip-hop-ul? Scrie despre asta! Vrei să scrii despre sport? Mai exact despre fotbal? De fapt, dacă stai şi te gândeşti ai scrie doar despre campionatul Angliei? Fă-ţi un blog!

Pe zona culinară sunt o grămadă de bloguri deja. Ba chiar avem şi vreo 4 branduri în domeniu: Crivăţ, Adi Hădean, Copolovici şi Teo(‘s Kitchen). Aşa că Psaico s-a apucat să scrie nişat pe nişa culinară. Pe Scorţişoară.com sunt numai reţete care conţin scorţişoară. Iar Pesto.ro e un blog de reţete cu rozmarin pesto.

Şi exemplele pot continua, fie că e vorba de nişe care acoperă o arie mai largă de interes, sau nişe care tratează un subiect specific. Mie mi-ar plăcea să apară bloguri de literatură legate de un singur autor. Chiar, parcă m-aş băga la un blog despre Rebreanu 🙂 Voi despre ce-aţi vrea să citiţi când se vor „nişa nişele”?

Săptămâna trecută m-am tot intersectat cu Răzvan pe la diferite evenimente. Un tur de circuit într-o maşină de raliu, o testare de automobil full electric. În plus, când se plictiseşte, Răzvan mai filmează o cetate sau nişte bloggeri sărind. Şi tot filmând a început să fie din ce în ce mai prezent pe la evenimente, mai ales la cele legate de maşini.

Gândindu-mă cât de repede a reuşit să pătrundă printre bloggeri mi-am dat seama că ducem lipsă de material video. Numeri pe degete bloggerii care fac material video constant. Costin, uneori Piticu, mai filmează Auraş din când în când şi tot mai puţin Bimus. Şi gata. Dar sunt atâtea evenimente mişto care ar putea fi prinse pe video.

Toată lumea scrie. Tot mai mulţi au început să facă poze. Dacă vrei să organizezi un eveniment chemi 5-6 bloggeri care scriu, vreo 2 fotografi şi parcă ai chema şi pe cineva care filmează. Dar nu prea ai variante. Iar materialul video e la mare căutare. Uitaţi-vă la ce succes au Roboţii. Sau amintiţi-vă ce buzz a creat PeStradă.Info deşi era un proiect experimental.

Dacă m-aş apuca azi de blogging, aş încerca să fac ceva video. Sigur, ai nevoie de o cameră, trebuie să ştii să montezi, dar ajungi mult mai uşor printre oamenii cunoscuţi. Restul e pasiune şi muncă.