Abonează-te la newsletterul Maison Créative ca să afli ce evenimente ți-am pregătit

Filme

Cele două filme de sâmbătă

question_answer0
IN Filme

Ted – fără îndoială e cea mai mişto comedie din 2012. Mark Wahlberg e bun, Mila Kunis e mai mult de decor, dar îşi face treaba din plin. Preţ de vreo 2 minute apare şi Jessica Stroup. Iar ursuleţul e absolut bestial. Am râs o grămadă, păcat că e puţin prea lungă partea de început. O grămadă de glume „la limită”, menite să stârnească controverse.Trebuie să-l mai văd de vreo două ori ca să prind toate poantele :))

Train de vie – un film ceva mai vechi, pe care l-am revăzut de curând. Odată cu Trenul vieţii l-am descoperit pe Radu Mihăileanu. Un sat de evrei din Franţa decide să fugă spre Israel în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Totul la iniţiativa nebunului din sat. Cumpără un tren şi pornesc într-o aventură tragi-comică. Mica societate sătească se divide, discută, se revoltă. O să recunoaşteţi mulţi actori români, fiind coproducţie.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer0
IN Filme

Medalia de onoare – Victor Rebengiuc e bun, bun de tot. Până acum prezenţa lui Ion Iliescu pe afiş m-a făcut să evit filmul ăsta, dar până la urmă mi-am făcut curaj să-l văd. Una din multele poveşti româneşti despre o medalie dată aiurea de Ministerul Apărării şi un pensionar care încearcă să-şi dea seama de ce-a primit-o. Genul tipic românesc de film postdecembrist: gri, cu pauze lungi şi câteva înjurături ca să se bucure intelectualul.

Rock of ages – un musical mai prost decât Mamma Mia (deşi nu credeam că e posibil aşa ceva). O grămadă de vedete care au acceptat să joace într-un film foarte prost, pe alocuri penibil. Zeta-Jones s-a prăbuşit groaznic de la rolul din Zorro până la un rol secundar în prostia asta de film. Nici gratis nu merită să-l vedeţi. Tom Cruise e o combinaţie între mai mulţi solişti ai unor trupe cunoscute de rock (nu face un rol rău), iar de Julianne Hough sigur mai auzim că arată bine şi nici nu joacă foarte prost.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer0
IN Filme

Nunta mută – un film ceva mai vechi, pe care voiam să-l văd de mult. De curând am pus mâna pe DVD şi am fost cam dezamăgit. Toată lumea îl lăudase la vremea respectivă, ştiu că am văzut şi trailerul şi mi s-a părut interesant. Mă aşteptam la mai multă nuntă şi mai puţine pregătiri. N-am înţeles de ce se dă o notă paranormală momentului, n-am înţeles de ce e nevoie ca acţiunea să fie legată de prezent. Sunt câteva momente bune, aşa că merită văzut. Am observat din nou că actorii noştri nu prea au feţe de ţărani.

Get the Gringo – încă un film cu Mel Gibson şi împuşcături. Începe cu o urmărire la graniţa dintre Mexic şi SUA, împuşcături, poliţie de frontieră. Dar continuă destul de mişto cu viaţa într-o închisoare mexicană. Nu e chiar ca toate filmele cu băieţi răi şi băieţi buni. Deşi a mai îmbătrânit, Mel Gibson se descurcă onorabil. Nu e vreo capodoperă, dar merge într-un weekend.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer0
IN Filme

What to expect when you’re expecting – un alt film burduşit de vedete. Multe, că sigur vine lumea să le vadă. J. Lo, Cameron Diaz, Elizabeth Banks, Chris Rock, Dennis Quaid, o fată din Twilight şi aşa mai departe. Se presupune că ar trebui să fie amuzant, abia dacă am zâmbit la câteva faze. Dar tipele din sală se amuzau copios. Genul ăla de film în care se desfăşoară mai multe poveşti în paralel – cam ca New York I love you sau New Years Eve. Dacă vă nimeriţi la cinema şi nu rulează vreun alt film mai bun, merge.

Madagascar 3 – nu văzusem trailerul dar mă aşteptam la ceva mai slab decât partea a 2-a (care oricum a fost slăbuţă). M-a surprins, am râs o grămadă la Madagascar 3. Şi eu şi prichindeii din sală, semn că filmul e bun pentru toată familia. Sunt câteva poante pe care le prind doar oamenii mari (fără să aibă tentă sexuală). După cum s-a terminat probabil că va exista şi partea a 4-a. Pinguinii n-au mai fost la fel de mişto.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer0
IN Filme

Hugo – e un film frumos. Scorsese reuşeşte să construiască o imagine foarte mişto a Parisului anilor ’30. Ritmul în care se desfăşoară lucrurile mi se pare cam alert, dar povestea e superbă. Un film despre maşinării, perseverenţă, curaj şi debutul filmelor în Franţa începutului de secol 20. Este spusă povestea lui Georges Méliès – un membru marcant al cinematografiei mondiale, dar sunt subliniate şi repercusiunile pe care le-a avut Primul Război Mondial asupra lumii. Un film complex, ce merită privit cu atenţie la detalii.

Snow White and the Huntsman – se vrea a fi o poveste modernă a poveştii cu Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici. Doar că în versiunea asta e o combinaţie cu Frumoasa din pădurea adormită, Robin Hood,  Stăpânul inelelor şi Ioana D’arc. Sunt preluate tot felul de elemente din toate poveştile astea şi sunt transpuse într-un film bunicel. Charlize Theron se descurcă bine în rolul reginei afurisite, piticii nu sunt deloc simpatic iar vânătorul e cam în plus. Cam întunecat, spre thriller.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer1 comentariu
IN Filme

Men in Black III – de obicei partea a treia dintr-un film e foarte proastă (vezi Singur Acasă, de exemplu). Men in Black e o excepţie. Cei care au văzut serialul de desene animate vor regăsi câteva personaje în partea a 3-a. Chiar dacă e cam aceeaşi poveste, e spusă într-un mod mişto. Mai puţine faze scârboase (apropo de gândacii striviţi în partea 1), mai puţini extratereştri omorâţi. Nu vă speriaţi, filmul începe prost rău de tot. Cam ca toate filmele de anul ăsta: într-o închisoare super-securizată de pe lună se întâmplă ceva şi un tip rău evadează. Partea bună e că fix începutul are câteva faze 3D foarte mişto.

Intouchables – o poveste emoţionantă cu un bogătaş paralizat în urma unui accident de parapantă şi un golănaş care ajunge să-i fie îngrijitor total întâmplător. Un ritm puţin ciudat (ritm pe care l-am mai întâlnit la filmele franţuzeşti) şi câteva scene de umplutură. Merită văzut, dar nu m-a lăsat cu gura căscată. Pe Francois Cluzet (bogătaşul din film) poate că l-aţi văzut în Dolce far niente – mie mi-a plăcut în ambele roluri.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer0
IN Filme

Safe – Jason Statham a devenit un fel de Bruce Willis modern combinat cu Jackie Chan şi Steven Segal. Bate tot ce e de bătut, împuşcă tot ce e de împuşcat şi salvează pe toată lumea. Asta când nu e un şofer extraordinar. De data asta are ocazia să le îmbine pe toate ca să salveze o fetiţă genială care mai e şi chinezoaică. Combinaţii între mafia chinezească şi cea rusească, poliţişti corupţi, demnitari pătaţi, tot tacâmul. Mai slab decât mă aşteptam.

Friends with kids – o poveste uşor dubioasă care se vrea a fi amuzantă dar nu prea e. Jon Hamm, Megan Fox şi încă vreo 2-3 actori semi-cunoscuţi. Adam Scott vrea să aibă un rol de macho dar nu prea reuşeşte. Cu nişte actori mai cunoscuţi filmul ar fi fost un hit (Gwyneth Paltrow în rolul principal feminin – de exemplu). Nu e chiar rău, dar nici bun nu e. Povestea oricum e previzibilă, puteau să mai lucreze la câteva poante.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer2 comentarii
IN Filme

Lockout – un subiect destul de interesant, cu o închisoare de maximă securitate aflată în spaţiu, nişte bodyguarzi mult prea proşti, o fiică de preşedinte, un băiat dur şi nişte spioni. Totul se transformă într-o confruntare palpitantă cu multe împuşcături şi o grămadă de răniţi. Fata frumoasă şi blondă se îndrăgosteşte de băiatul dur iar filmul se termină total anapoda.

The Cold Light of Day – un film cu Bruce Willis pe afiş. Numai că Bruce Willis apare doar în primele 15-20 de minute şi pe urmă îi lasă pe cei mai tineri să se împuşte. De mult n-am mai văzut un film aşa prost. Au pus şi israelieni, şi trădători americani, şi terorişti, numai să crească puţin suspansul. A ieşit o ciorbă deloc interesantă pe care sper să o evitaţi.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer0
IN Filme

Battleship e un mare efect special. Au luat toate clişeele posibile şi le-au înghesuit în film. Şi cu toate astea mi-a plăcut. Pentru că ştiam la ce mă duc, nu mă aşteptam la un film de artă. Rihanna e în plus, Brooklyn Decker e bună rău, Taylor Kitsch promite. De la primele faze ştii cum se termină filmul, cine moare pe parcurs, cine trăieşte şi de ce. E acelaşi film cu extratereştri în care sunt schimbate puţin decorurile şi personajele.

Anonymous – am reuşit să-l văd abia acum, şi mi-a părut rău că am aşteptat atât. Un film pentru pasionaţii de istorie. O versiune total diferită faţă de ce ştim despre Shakespeare. În fond, filmul nici nu e aşa mult despre Shakespeare cât e despre operele pe care le-a semnat. Must see, măcar pentru a afla teoria prezentată.

Cele două filme de sâmbătă

question_answer2 comentarii
IN Filme

Undeva la Palilula – Cum e să trimiţi un medic pediatru într-un sat fără copii? Absurd. La fel ca tot filmul lui Silviu Purcărete. Personaje absurde, pe alocuri groteşti, umor absurd, un medic negru de culoare care de fapt era român (altul decât Cabral) – asta în primii ani de comunism. O acţiune pe alocuri înfricoşătoare, aproape chiar de sadism. Dar o manieră „clasică” pentru filmul românesc modern. Înjurături menite să amuze intelectualul, un umor studiat care pare a fi la prima mână. Unii spun că e cel mai bun film postdecembrist. Ce-i drept, s-a muncit vreo 8 ani la el. Mergeţi să-l vedeţi, dar fixaţi-vă de acasă aşteptările.

My week with Marilyn – Un film care vrea să prezinte partea bună a personalităţii actriţei americane. Un om singur, nesigur, o femeie care se simte exploatată şi minţită de cei din jur şi caută refugiul în diverse leacuri mai mult sau mai puţin sănătoase. Sau cel puţin aşa e descrisă de tânărul Colin Clark. Mi-a plăcut Michelle Williams, deşi n-o simpatizez. Mi s-a părut că e ce trebuie. Mişto filmul şi pentru tabloul Marii Britanii de la mijlocul secolului 20.

Sociale

Dă-mi un ecler!

Cumpără de pe eMAG cu acest link

Descarcă gratuit eBook-ul

ebook Digital Recap 2022
Hoi.La.Minut

Pe scurt:

Statistici TopBlog

Clasament TopBlog
Meniu