N-ai auzit in viata ta de Alina Dumitru. Nici eu, recunosc. Peste 3 luni n-o sa mai stiu cum o cheama, si peste un an n-o sa mai stiu la ce s-a luat medalie si la ce nu s-a luat nimic. In cercul lor restrans, pasionatii judo-ului prevedeau victoria asta. Sau poate o medalie. Noi n-aveam nicio idee despre cine participa. Si cu toate astea jurnalistii ne baga pe gat toate informatiile de care dispun.
Pe langa o noua definitie a globalizarii (Finala Olimpica este atunci cand o sportiva din Romania, Europa si una din Cuba, America concureaza intr-un sport Japonez, Asia) avem parte si de o noua doza de jurnalism tampit. Ajunsa in cateva ore „from zero to hero” Alina Dumitru ne zice ca o sa ramana la fel de modesta. Reporterii insista. Scriu zeci de stiri. Incep sa-i creioneze povestea vietii, a vecinilor, a familiei, a antrenorului, a sportului etc. Am vazut asta si la Diana Mocanu, Catalina Ponor, Andreea Raducan si multi altii. Cum s-au simtit inainte, cum s-au simtit dupa, cu cine au vorbit la telefon, cine nu i-a sunat si de ce, 7 lucruri pe care nu le stiti, 10 lucruri pe care le stiti, TOP 100 adversari etc.
Asa ne tratam noi eroii. Cu 10 front-page-uri in ziarele importante, 35 de stiri, 4 zile de interes si ani de ignoranta.